<- Biblioteca de Cabala
Continuă să citești ->
Biblioteca de Cabala

Rabaș

Articole
Scopul societății - 1. 1, partea 1 (1984) Scopul societății - 2. 1, partea 2 (1984) Referitor la iubirea prietenilor. 2 (1984) Iubirea pentru prieteni - 1. 3 (1984) Fiecare își va ajuta prietenul. 4 (1984) Ce ne oferă regula „Iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuţi". 5 (1984) Iubirea pentru prieteni - 2. 6 (1984) Referitor la ce se explică cu privire la „Iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuţi”. 7 (1984) Ce fel de observare a Torei şi Miţvot purifică inima. 8 (1984) Întotdeauna să vândă omul grinzile casei lui. 9 (1984) Ce grad trebuie să obţină omul ca să nu mai trebuiască să se reîncarneze? 10 (1984) Despre meritul strămoșilor. 11 (1984) Referitor la importanţa societăţii. 12 (1984) Uneori numim spiritualitatea „suflet". 13 (1984) Omul trebuie să vândă întotdeauna tot ceea ce are și să se căsătorească cu fiica unui discipol înțelept. 14 (1984) Se poate să coboare de sus ceva negativ. 15 (1984) Despre dăruire. 16 (1984) Despre importanţa prietenilor. 17 (1984) Agenda adunării - 1. 17, partea 2 (1984) Și aceasta se va întâmpla când vei veni în țara pe care Domnul Dumnezeul tău ți-o dă. 18 (1984) Stați astăzi, voi toţi. 19 (1984) Fă-ţi un Rav şi cumpără-ţi un prieten - 1. 1 (1985) Înțelesul ramurii și rădăcinii. 2 (1985) Despre adevăr și credință. 3 (1985) Acestea sunt generațiile lui Noe. 4 (1985) Pleacă din ţara ta. 5 (1985) Și Domnul i s-a arătat la stejarii lui Mamre. 6 (1985) Viața Sarei. 7 (1985) Fă-ţi un Rav și cumpără-ţi un prieten - 2. 8 (1985) Și copiii se băteau în pântecele ei. 9 (1985) Iacov a ieșit. 10 (1985) Referitor la disputa dintre Iacov şi Laban. 11 (1985) Iacov a locuit în țara în care a trăit tatăl său. 12 (1985) Puternică stâncă a salvării mele. 13 (1985) Și Ezechia și-a întors faţa la perete. 15 (1985) Dar cu cât îi asupreau mai tare. 16 (1985) Cunoaște azi și răspunde inimii tale. 17 (1985) Vino la Faraon - 1. 19 (1985) Trebuie să facem întotdeauna distincția între Tora și muncă. 21 (1985) Întreaga Tora este un Nume Sfânt. 22 (1985) Cele trei timpuri din muncă. 24 (1985) În fiecare lucru trebuie să discernem între lumină și Kli. 25 (1985) Domnul este aproape de toți cei care Îl cheamă. 29 (1985) Trei rugăciuni. 30 (1985) Omul nu se consideră pe sine ca fiind rău. 31 (1985) Cine depune mărturie pentru o persoană. 37 (1985) Ascultă glasul nostru. 39 (1985) Moise a plecat. 1 (1986) Apleacă-ți urechea, cerule. 2 (1986) Despre încredere. 6 (1986) Importanţa rugăciunii celor mulţi. 7 (1986) Despre rugăciune. 10 (1986) Rugăciunea adevărată este pentru o deficiență adevărată. 11 (1986) Care este principala deficiență pentru care ar trebui să ne rugăm. 12 (1986) Domnul l-a ales pe Iacov, pentru El. 16 (1986) Agenda adunării - 2. 17 (1986) Motivul pentru care în timpul rugăciunii trebuie să îndreptăm picioarele și să acoperim capul. 32 (1986) 15 Av. 35 (1986) Cel Bun care face bine, celui rău și celui bun. 1 (1987) Ce este rugăciunea pentru ajutor și iertare în muncă. 4 (1988) Care sunt cele două discernăminte înainte de Lișma. 11 (1988) Ce este potopul în muncă. 4 (1989) Ce înseamnă mai presus de rațiune, în muncă. 6 (1989) Ce înseamnă în muncă ‘Pâinea celui cu ochi rău’. 13 (1989) Ce înseamnă că prin unificarea dintre Creator și Șchina, toate nelegiuirile sunt ispășite. 13 (1990) Ce înseamnă că înainte ca ministrul egiptean să cadă, strigătul lor nu a primit răspuns, în muncă?. 15 (1990) Ce înseamnă în muncă „Nu avem alt Rege în afară de Tine”. 1 (1991) Ce înseamnă „Cel rău va pregăti și cel drept va îmbrăca”, în muncă. 3 (1991) Ce înseamnă că faptele bune ale celor drepți sunt generațiile, în muncă. 5 (1991) Care este motivul pentru care Israel a fost răsplătit cu moștenirea pământului, în muncă. 44 (1991)

Ramchal

Agra

Biblioteca de Cabala - Acasă / Rabaș / Articole / Scopul societății - 2. 1, partea 2 (1984)

Scopul societăţii - 2

Articolul nr. 1, partea 2, 1984

Deoarece omul a fost creat cu un Kli numit „iubire de sine”, dacă nu vede că acțiunea sa îi va aduce un beneficiu personal, nu va avea combustibil să facă nici cea mai mică mişcare. Iar fără să-şi anuleze iubirea de sine, este imposibil să ajungă la Dvekut (adeziune) cu Creatorul, adică, la echivalenţa de formă.

Şi pentru că aceasta este împotriva naturii noastre, avem nevoie de o societate care să formeze o forţă imensă, astfel încât noi să putem lucra împreună la anularea dorinței de a primi, numită „rău”, care ne împiedică să atingem scopul pentru care a fost creat omul.

De aceea, societatea trebuie să fie constituită din indivizi care sunt unanim de acord că trebuie să-l atingă. Apoi, toţi indivizii devin o forţă imensă, cu care omul poate lupta împotriva lui însuși, pentru că fiecare este integrat în toţi ceilalţi. Astfel, fiecare om se bazează pe o dorinţă mare de a atinge scopul.

Pentru a fi integrat unul în altul, fiecare trebuie să se anuleze în faţa celorlalţi. Acest lucru se realizează  atunci când fiecare vede meritele prietenilor şi nu defectele lor. Dar cel care consideră că este ceva mai sus decât prietenii săi, nu se mai poate uni cu ei.

De asemenea, este important să rămână serioşi în timpul adunării, pentru a nu pierde intenţia, pentru că în acest scop s-au adunat. Din modestie, care este un lucru mare, unii aveau obiceiul să pară neserioși, când de fapt, un foc ardea adânc în inimile lor.

Dar în ceea ce-i privește pe oamenii mărunți, ei au convenit ca în timpul adunării să fie prudenți să nu vorbească și să nu acționeze contrar scopului, care este de a ajunge la Dvekut cu Creatorul. Iar în legătură cu Dvekut (adeziunea), vezi eseul „Matan Tora”.

Dar, atunci când el nu este cu prietenii săi, este cel mai bine să nu arate nimic din intenţia din inima sa şi să se comporte la fel ca toţi ceilalţi. Acesta este înţelesul expresiei „mergi umil cu Domnul Dumnezeul tău”. Şi, deşi sunt interpretări mai înalte ale acesteia, explicaţia simplă este de asemenea un lucru mare.

Aşadar, este un lucru bun să fie egalitate între prietenii care se unesc, astfel încât fiecare să se poată anula în faţa celorlalţi. În societate, ar trebui să se vegheze cu atenție și să nu se permită frivolitatea, pentru că frivolitatea ruinează totul. Dar, aşa cum am spus mai înainte, aceasta ar trebui să fie o problemă internă.

Însă, atunci când este prezent cineva din afara societății, nu trebuie arătată nicio seriozitate și ei ar trebui să se comporte la fel ca acela care abia a intrat. Cu alte cuvinte, evitaţi să vorbiţi lucruri serioase şi discutați numai lucruri care se potrivesc cu cel care abia a intrat şi care este numit „un musafir nepoftit”.