Structura Lumilor

Mai întâi ne vom reîmprospăta intenția cu câteva citate de la cabaliști despre intenția de dinainte de studiu.

Apoi vom revizui schema și structura lumii din lecția noastră de duminică.

Iar dacă avem timp, avem un scurt articol de Rabaș despre Or Hozer cu câteva explicații ale Rav Dr. Michael Laitman, ca să încercăm să interiorizăm ceea ce studiem nu doar în minte, ci și în inimă.

în spiritualitate, echivalența se numește Dvekut (adeziune), deși în acțiunea de primire aceasta se numește „a primi pentru a dărui”.
Totuși, cum se poate obține echivalența formei? Întrucât Creatorul a creat această dorință de a primi, cum este posibil să revocăm natura pe care a creat-o Creatorul? A existat o corectare în această privință conform căreia, deși este imposibil să se revoce natura dorinței de a primi, deasupra ei se adaugă o intenție de a dărui. Rezultă că dorința de a primi rămâne, astfel că omul vede ceva de care se poate bucura. Cu alte cuvinte, omul se și bucură până la urmă, dar cu o intenție diferită. Aceasta se numește „a primi pentru a dărui”.

(Rabaș. Articolul 3 - 1990)

Inferiorul poate doar să adauge la vasul Creatorului. Și după cum este scris, „pe care Dumnezeu l-a creat să facă”, adică Dumnezeu a creat vasul, care se numește „dorința de a primi plăcere”. Iar omul trebuie să-i adauge o corecție, numită „intenție de dragul dăruirii”, după cum am spus mai sus, că Malchut de Ein Sof s-a împodobit cu punctul dorinței, ceea ce înseamnă că împodobirea ei a fost că a pus peste dorința de a primi intenția de dragul dăruirii.

(Rabaș. Articolul 22 - 1987)

Dacă intenția unei om este doar să ofere plăcere Creatorului și nu pentru beneficiul propriu, atunci nu acordă atenție mărimii plăcerii. El se uită doar la mărimea dorinței de a-l încânta pe Creator. Deoarece, tânjind să-l facă pe Creator să se bucure, el induce o formă de echivalență la rădăcina sufletului său. Iar aceasta face ca o abundență și mai mare să fie atrasă, deoarece Superiorul vrea să dea mai mult decât vrea inferiorul să primească, doar că lipsesc vasele de dăruire. Astfel, prin mărirea dorinței de a dărui, la el va curge o mare abundență. De aceea, nu ar trebui să ceară să aibă Lumini mari, ci să se străduiască să aibă vase mari, care sunt vasele de dăruire.

(Rabaș. Articolul 31 - 1988)

În consecință, o persoană trebuie să se străduiască să depună un mare efort, chiar înainte de a începe studiul, astfel încât învățătura sa să dea roade și rezultate bune. Adică, învățătura îl va aduce la Lumina Torei, prin care va fi posibil să fie întors la bine.

(Rabaș. Articolul 12 „Ce sunt Tora și munca pe calea Creatorului” 1988)

Or : Lumină (ceea ce este simțit în kli)

Țimțum: Restricție

-

Masah = ecranul (împiedică lumina să intre egoist – permițându-i să o facă doar cu intenție)

Kavana = Intenție (intenția de a fi precum Creatorul, de a dărui)

Or Yașar = Lumină Directă (plăcerea pe care Creatorul dorește să o dea creaturii, iar creatura dorește să o primească)

Or Hozer = Lumină Reflectată (definită de importanța dăruitorului)

Or Pnimi = Lumină Interioară – plăcerea care poate fi acceptată doar în măsura în care avem intenția / importanța dăruitorului)

Evaluarea făcută în Roș (cap) determină cât de multă lumină poate fi primită (Or Pnimi).

Ceea ce nu putem acoperi cu intenția noastră (Kavana) nu este primit; locul rămâne gol.

Lumina înconjurătoare (Or Makif) este lumina pe care Creatorul vrea să o dea dar nu poate din cauză că nu avem intenția potrivită. Această Or Makif continuă să împingă Kli-ul să evolueze și să se schimbe pentru a fi mai aproape de scopul Creatorului.

Rabaș - Dargot HaSulam 557 - Despre Or Hozer

Este scris în ‘Studiul celor Zece Sfirot’ (Partea 2, Capitolul 1, Punctul 3) că Or Hozer care urcă de la Masach (ecran) în sus se numește „atașament” deoarece reține și captează lumina superioară în Igul (cerc) astfel încât acolo unde Or Hozer nu îmbracă lumina superioară, acea lumină este considerată inexistentă din perspectiva ființei emanate, deoarece ea nu o poate atinge fără această îmbrăcăminte numită Or Hozer. 
De aici ar trebui să înțelegem de ce nu toată lumea are senzația dumnezeirii, deși este scris: „Eu umplu cerul și pământul” și „Tot pământul este plin de slava Lui”, și totuși noi nu simțim nimic. 
Răspunsul este că acolo unde nu există îmbrăcămintea numită Or Hozer, se consideră că lumina superioară este inexistentă din perspectiva ființei emanate. Și pentru că întregul scop al Or Hozer este de a primi numai conform intenției de a dărui, rezultă că atât timp cât omul nu a ieșit din primirea pentru sine, el nu are Or Hozer. Astfel, deși „Întregul pământ este plin de slava Lui”, din perspectiva celui de jos este ca și cum El nu ar exista. 
Rezultă că singurul lucru care trebuie făcut pentru a atinge scopul este să ne concentrăm toată munca pe un singur punct: să ne dedicăm tot timpul liber Creatorului. Acesta este sensul expresiei „Totul este în mâna cerului, în afară de frica de cer”. Aceasta înseamnă că Cel sfânt binecuvântat fie El dă totul.

Luminile superioare sunt deja pregătite pentru om, ca în „Mai mult decât vrea vițelul să sugă, vaca vrea să alăpteze”, și tot ce trebuie să facem este Kli-ul (vasul). După Ţimțum (restricție), acest Kli se numește Masach și Or Hozer, și acesta este ceea ce conectează pe cel de sus cu cel de jos. Adică prin el, cel de jos se conectează cu cel de sus. 
Când acest conector lipsește, cel de jos nu îl poate vedea pe cel de sus, iar cel de sus este ca și inexistent din perspectiva celui de jos. Prin urmare, în măsura în care cineva începe să lucreze de dragul Creatorului, în aceeași măsură el dobândește legătura cu lumina superioară. Și după mărimea conexiunii sale, la fel este și mărimea atingerii sale. 
Ar trebui să înțelegem ce sunt AHP ale celui de sus care au căzut în Galgalta ve Eynaim (GE) ale celui de jos. Ar trebui să interpretăm că GE și AHP reflectă Katnut [micime/ copilărie) și Gadlut (măreție/maturitate). Corectarea pe care Hochma și Bina au făcut-o de dragul fiilor.

Rav Laitman despre articol:

Așadar, să ne imaginăm că trăim în lume și ni se pare că suntem mulți, dar eu trăiesc într-o lume care se află cu totul într-o calitate opusă mie, și o percep doar în funcție de propria mea calitate. De aceea, iau tot ce pot percepe în propriile mele vase, în forma mea actuală, și tot restul în afară de mine—mineral, vegetal, animal, vorbitor, pe care mi le imaginez—sunt toate ale mele, în mine, în trăsăturile mele, în dorința mea de a primi, iar pe aceia care se află în dorința de a dărui nu-i percep deloc.

Dar dacă în locul voinței de a primi mă înarmez cu Or Hozer (lumină reflectată), atunci voi revela adevărata realitate. În acest mod, îmi revelez doar propriile calități. De aceea, „cine critică, critică din propriul său defect”, ceea ce înseamnă că-mi văd doar propria natură în tot ce pot simți.

Întrebarea este: atunci, cum mă poate ajuta această metodă în care trebuie să-l iubesc pe aproapele meu, dacă acel „aproape” este revelat în propria mea dorință egoistă? De ce metoda, care trebuie să aducă vederea adevărată, de a vedea și a simți realitatea adevărată, îmi cere să-mi schimb atitudinea față de ceea ce văd acum, iar ceea ce văd este doar o amprentă a calităților mele interioare?

Ce este special la ecranul prin care se produce Or Hozer, și prin Or Hozer vedem o realitate pe care nu o putem vedea cu simțurile noastre obișnuite? Ce avantaje ne aduce Ohr Hozer? Cum să o producem?

Este bine că există confuzie și obscuritate. Trebuie doar să cerem împreună revelare și clarificare. Efortul nostru intelectual sau psihologic nu înseamnă nimic, ca un bebeluș care vrea să facă ceva ce sigur nu e în puterea lui. Trebuie să ajungem la o cerere de aici.

Cum producem Or Hozer, ce este Or Hozer, cum apare, cum o păstrăm, trebuie să o păzim constant ca să nu o pierdem, care este diferența între a vedea în mod obișnuit și a vedea cu lumina reflectată, care ne dezvăluie, ca o lanternă nouă, noua realitate spirituală?

Încercați să răspundeți emoțional, nu Or Hozer, Or Yașar, ecran, țimțum, respingere, primire, ci emoțional. Ce este Or Hozer pe care o simt în interior? Adică, în calitățile mele—nu așa cum desenăm Kli, Masakh, Or Hozer, nu schematic, ci emoțional. Totul se întâmplă în mine, în mintea mea, în inima mea, în senzația mea, în atitudinea mea, în simțurile mele.