Lecția 22-26. Prima restricție [Țimțum Alef] și ecranul [Masach] - Fundamentals of Kabbalah 2025/2026

Lecția 22-25. Prima restricție [Țimțum Alef] și ecranul [Masach]

Fragmente selectate din „Prefața la Înțelepciunea Cabalei" de Baal HaSulam

13) Explicația este că, deoarece obiectele corporale sunt separate unele de altele prin îndepărtarea poziţiei lor în spaţiu, chestiunile spirituale sunt separate unele de altele prin diferenţa de formă dintre ele. Acest lucru poate fi găsit și în lumea noastră. De exemplu, atunci când doi oameni împărtășesc opinii similare, se plac unul pe celălalt și faptul că sunt în locuri diferite nu-i face să se îndepărteze unul de altul.

În schimb, când opiniile lor sunt diferite, ei se urăsc unul pe celălalt iar faptul că locuiesc unul lângă altul, nu-i va apropia mai mult. Astfel, deosebirea de formă a opiniilor lor îi îndepărtează unul de celălalt, iar apropierea de formă din opiniile lor îi apropie unul de celălalt. Dacă de exemplu, natura unuia este complet opusă celuilalt, ei sunt la fel de departe unul de celălalt ca și estul de vest.

În mod similar, toate problemele de apropiere și depărtare, cuplare și unitate care se desfășoară în spiritualitate nu sunt decât măsuri ale diferenţei de formă. Se îndepărtează unul de altul în funcție de măsura diferenţei lor de formă și se atașează unul de celălalt în funcție de măsura echivalenței lor de formă.

Cu toate acestea, ar trebui să înțelegeți că deși dorința de a primi este o lege obligatorie în ființa creată, deoarece este esența ființei create și vasul potrivit pentru primirea scopului din gândului creației, ea separă totuși complet fiinţa creată de Emanator, deoarece există o diferență de formă până la punctul de opoziție între ea însăși și Emanator. Acest lucru se datorează faptului că Emanatorul este dăruire completă fără nicio fărâmă de primire, iar ființa creată este o primire completă fără nicio fărâmă de dăruire. Astfel, nu există o opoziție mai mare de formă decât aceasta. Rezultă deci că această opoziție a formei separă în mod necesar fiinţa creată de Emanator.

14) Pentru a salva ființele create de această separare titanică, a avut loc prima restricție, care a separat faza a patra de restul Parţufim [pluralul de la Parţuf] de Kduşa [Sfințenie], astfel încât acea mare măsură de primire a rămas ca un spațiu gol, lipsit de orice fel de lumină, deoarece toți Parţufim de Kduşa au luat naștere cu un ecran ridicat în vasul lor de Malchut, astfel încât să nu primească lumină în această fază a patra. Apoi, când lumina superioară a fost extinsă și s-a expandat către ființa emanată, acest ecran a respins-o. Aceasta se consideră a fi o ciocnire între lumina superioară și ecran, care ridică lumina reflectată de jos în sus, îmbrăcând cele zece Sfirot ale luminii superioare.

Acea parte a luminii care a fost respinsă și împinsă înapoi se numește lumină reflectată. Pe măsură ce îmbracă lumina superioară, ea devine un vas pentru primirea luminii superioare, în loc de faza a patra și astfel, ulterior, vasul de Malchut s-a extins pe măsura luminii reflectate - lumina respinsă - care s-a ridicat și a îmbrăcat lumina superioară de jos în sus și s-a extins și de sus în jos. Astfel, luminile s-au îmbrăcat în vasele din acea lumină reflectată.

Aceasta este semnificația lui Roş [al capului] și Guf [al corpului] din fiecare grad. Cuplarea prin lovire dintre lumina superioară şi ecran ridică lumina reflectată de jos în sus și îmbracă cele zece Sfirot ale luminii superioare sub forma celor zece Sfirot de Roş, adică rădăcinile vaselor, deoarece acolo nu poate exista îmbrăcare reală.

Ulterior, când Malchut se extinde cu acea lumină reflectată de sus în jos, lumina reflectată se termină și devine vas pentru lumina superioară. În acel moment, apare îmbrăcarea luminilor în vase, iar acesta se numește Guf al acelui grad, adică vase complete.

15) Astfel, după prima restricție s-au făcut vase noi în Parţufim de Kduşa, în loc de faza a patra. Acestea au fost făcute din lumina reflectată de cuplarea prin lovire în ecran.

Într-adevăr, ar trebui să înțelegem această lumină reflectată și cum a devenit ea un vas de primire, deoarece inițial a fost doar o lumină care a fost respinsă și nu a fost primită. Astfel, acum servește unui rol opus față de propria sa esență.

Voi explica asta cu o alegorie din viață. Natura omului este să prețuiască și să prefere calitatea dăruirii și să disprețuiască și să deteste să primească de la prietenul său. Prin urmare, când un om vine acasă la prietenul său și acesta [gazda] îl invită la masă, el [oaspetele] va refuza chiar dacă îi este foarte foame, deoarece în ochii lui este umilitor să primească un cadou de la prietenul său.

Cu toate acestea, când prietenul lui îl imploră suficient până când este clar că i-ar face o mare favoare mâncând, el acceptă să mănânce, deoarece nu mai simte că primește un cadou și că prietenul său este cel care dăruiește. Dimpotrivă, el [oaspetele] este cel care dăruie, făcându-i o favoare prietenului său atunci când primește acest lucru bun de la el.

Astfel, vedem că deși foamea și pofta de mâncare sunt vase de primire destinate să primească mâncarea, iar persoana respectivă avea suficientă foame și poftă pentru a primi masa prietenului său, tot nu a putut gusta nimic din cauza rușinii. Cu toate acestea, pe măsură ce prietenul său îl imploră și el îl respinge, în el încep să se formeze noi vase pentru mâncare, deoarece pe măsură ce s-au acumulat puterea rugii prietenului său și puterea propriei respingeri, s-a adunat în cele din urmă o cantitate suficientă care a transformat măsura primirii într-o măsură a dăruirii.

În cele din urmă, el a văzut că, dacă va mânca, va face o mare favoare și va aduce o mare mulțumire prietenului său. În această stare, în el s-au născut vase noi de primire pentru a primi masa prietenului său. Acum se consideră că puterea lui de respingere a devenit vasul esențial în care va primi masa, și nu foamea și pofta, deși ele sunt de fapt vasele obișnuite de primire.

16) Din alegoria de mai sus dintre cei doi prieteni, putem înțelege cuplarea prin lovire și lumina reflectată care se ridică din ea, care devine apoi vase noi de primire pentru lumina superioară în loc de faza a patra. Putem compara lumina superioară, care lovește ecranul și dorește să se extindă în faza a patra, cu implorarea prietenului său de a mânca, deoarece, așa cum acela tânjește ca prietenul său să-i primească masa, lumina superioară dorește să se extindă la primitor. Iar ecranul, care lovește lumina și o respinge, poate fi asemănat cu respingerea și refuzul prietenului de a primi masa, respingându-i astfel favorul.

Așa cum vedeți aici că tocmai refuzul și respingerea au fost inversate și au devenit vase potrivite pentru a primi masa prietenului său, vă puteți imagina că lumina reflectată care se ridică prin lovirea ecranului și respingerea luminii superioare au devenit noi vase de primire pentru lumina superioară în loc de faza a patra, care a servit ca vas de primire înainte de prima restricție.

Totuși, acest proces a fost stabilit numai în Parţufim de Kduşa din ABYA, dar nu în Parţufim ale cojilor și din această lume, unde faza a patra în sine este considerată vasul primirii. Prin urmare, ele sunt separate de lumina superioară, deoarece diferenţa de formă din faza a patra le separă. Din acest motiv, cojile sunt considerate rele și moarte, deoarece sunt separate de Viața Vieților prin dorința de a primi din ele, așa cum este scris la punctul 13.

Cele cinci faze din ecran

18) Acum vom explica cele cinci faze din ecran prin care se modifică nivelurile în timpul cuplării prin lovire efectuată cu lumina superioară. În primul rând, trebuie să înțelegem bine că, deși faza a patra a fost exclusă dintre vasele de primire pentru cele zece Sfirot după restricție, iar lumina reflectată care se ridică din ecran prin cuplare prin lovire a devenit vasul de primire în locul acesteia, ea tot trebuie să însoțească în continuare lumina reflectată cu puterea ei de primire. În caz contrar, lumina reflectată ar fi fost improprie să fie un vas de primire.

Ar trebui să înțelegeți acest lucru și din alegoria de la punctul 15. Am demonstrat acolo că puterea de a respinge și de a refuza masa a devenit vasul de primire în locul foamei și a poftei. Asta pentru că, în acest caz, foamea și pofta de mâncare, vasele obișnuite de primire, au fost excluse dintre vasele de primire din cauza rușinii și dezonoarei de a primi un cadou de la prieten. Numai puterea de respingere și refuzul au devenit vase de primire în locul lor, deoarece prin respingere și refuz, primirea a fost inversată în dăruire, iar prin ele omul a obținut vase de primire potrivite pentru a primi masa oferită de prietenul său.

Totuși, nu se poate spune că nu mai are nevoie de vasele obișnuite de primire și anume foamea și pofta de mâncare, deoarece este clar că fără pofta de mâncare, nu-i va putea satisface dorința prietenului său, să-i aducă mulțumire mâncând acasă la el. Dar chestiunea este că foamea și pofta de mâncare, care au fost interzise în forma lor obișnuită, au fost acum transformate de forțele respingerii și refuzului într-o nouă formă - primirea pentru a dărui. Prin aceasta, ruşinea a fost inversată în onoare.

Rezultă că vasele obișnuite de primire sunt încă la fel de active ca întotdeauna, dar au dobândit o nouă formă. Veți concluziona de asemenea, referitor la problema noastră, că este adevărat că faza a patra a fost exclusă dintre vasele de primire a celor zece Sfirot din pricina grosimii sale, adică a diferenței de formă față de Dăruitor, care o separă de Dătător. Totuși, prin stabilirea ecranului în faza a patra, care lovește lumina superioară și o respinge, forma ei anterioară, defectuoasă, a fost transformată și a dobândit o nouă formă, numită lumină reflectată, precum transformarea formei de primire într-o formă de dăruire din alegoria de mai sus.

Conținutul formei sale inițiale nu a fost schimbat acolo. Nici acum nu mănâncă fără poftă de mâncare. La fel aici, toată grosimea, care este forța de primire care a fost în faza a patra, a intrat în interiorul luminii reflectate, prin urmare, lumina reflectată a devenit potrivită pentru a fi un vas de primire.

Prin urmare, trebuie să discernem întotdeauna două forțe în ecran:

a. Prima este duritatea, care este forța din interiorul ei care respinge lumina superioară.

b. A doua este grosimea, care este măsura dorinței de a primi din faza a patra inclusă în ecran. Prin cuplarea prin lovire, datorită forței durității din ea, grosimea sa s-a transformat în purificare, adică inversarea primirii în dăruire.

Aceste două forțe din ecran acționează în cinci faze: cele patru faze HB TM și rădăcina lor, numită Keter.

21) Știți deja că în general, substanța ecranului se numește duritate, ceea ce înseamnă ceva foarte dur, care nu permite nimănui să pătrundă în interiorul limitelor sale. În mod similar, ecranul nu lasă nicio lumină superioară să treacă prin el spre Malchut, care este faza a patra. Astfel, se consideră că ecranul oprește și respinge întreaga măsură de lumină care ar fi trebuit să îmbrace vasul de Malchut.

De asemenea, a fost clarificat faptul că acele cinci faze de grosime din faza a patra sunt incluse, vin în ecran și se adaugă la măsura durității sale. Prin urmare, pe ecran se disting cinci tipuri de cuplare prin lovire, corespunzând celor cinci măsuri de grosime din acesta: O cuplare prin lovire pe un ecran complet cu toate nivelurile de grosime care ridică suficientă lumină reflectată pentru a îmbrăca toate cele zece Sfirot, până la nivelul Keter. O cuplare prin lovire pe un ecran care nu are grosimea fazei a patra și conține doar grosimea fazei a treia, care ridică suficientă lumină reflectată pentru a îmbrăca cele zece Sfirot doar până la nivelul Hochma, fără Keter. Și dacă are doar grosimea fazei a doua, lumina reflectată se diminuează și este suficientă doar pentru a îmbrăca cele zece Sfirot până la nivelul Bina, lipsind Keter și Hochma. Dacă conține doar grosimea fazei întâi, lumina reflectată se diminuează și mai mult și este suficientă doar pentru a îmbrăca până la nivelul Tiferet, lipsind KHB. Și dacă îi lipsește și grosimea fazei întâi și rămâne doar cu grosimea fazei rădăcină, lovirea sa este foarte slabă și este suficientă pentru a îmbrăca doar până la nivelul lui Malchut, lipsind primele nouă Sfirot, care sunt KHB și Tiferet.

22) Astfel vedeţi cum cele cinci niveluri ale celor zece Sfirot apar prin cinci tipuri de cuplare prin lovire a ecranului, aplicate celor cinci faze de grosime. Acum vă voi spune raţiunea, pentru că se știe că lumina nu se obține fără un vas.

De asemenea, știți că aceste cinci faze de grosime provin din cele cinci faze ale grosimii din faza a patra. Înainte de restricție, erau cinci vase în faza a patra, care îmbrăcau cele zece Sfirot-KHB TM, așa cum este scris la articolul 18. După prima restricție, acestea au fost încorporate în cele cinci faze ale ecranului, care, împreună cu lumina reflectată pe care acesta o ridică, se întorc devenind cinci vase, în raport cu lumina reflectată, peste cele zece Sfirot KHB TM, în locul celor cinci vase proprii fazei a patra, ca înainte de restricție.

În consecință este clar că, dacă un ecran conține toate aceste cinci niveluri de grosime, el conține cele cinci vase necesare îmbrăcării celor zece Sfirot. Dar când nu conține toate cele cinci faze, deoarece grosimea fazei a patra este absentă din el, conține doar patru vase. Prin urmare, poate îmbrăca doar patru lumini, HB TM, îi lipsește o singură lumină - lumina Keter - aşa cum îi lipsește un vas - grosimea fazei a patra.

În mod similar, atunci când îi lipsește și faza a treia, iar ecranul conține doar trei faze de grosime, adică doar până la faza a doua, conține doar trei vase. Astfel, poate îmbrăca doar trei lumini: Bina, Tiferet și Malchut. În această stare, nivelului îi lipsesc cele două lumini Keter și Hochma, la fel cum îi lipsesc cele două vase, faza a treia și faza a patra.

Și când ecranul conține doar două faze de grosime, adică faza rădăcinii și faza întâi, conține doar două vase. Prin urmare, îmbracă doar două lumini: lumina Tiferet și lumina Malchut. Astfel, nivelului îi lipsesc cele trei lumini KHB, la fel cum îi lipsesc cele trei vase, faza a doua, faza a treia și faza a patra.

Când ecranul are o singură fază de grosime, care este doar faza de rădăcină a grosimii, are un singur vas; prin urmare, poate îmbrăca o singură lumină: lumina Malchut. Acestui nivel îi lipsesc cele patru lumini KHB și Tiferet, deoarece îi lipsesc cele patru vase, grosimea fazei a patra, fazei a treia, fazei a doua și fazei întâi.

Astfel, nivelul fiecărui Parţuf depinde tocmai de măsura grosimii din ecran. Ecranul fazei a patra extrage nivelul Keter, faza a treia extrage nivelul Hochma, faza a doua extrage nivelul Bina, faza întâi extrage nivelul Tiferet, iar faza rădăcină extrage nivelul Malchut.

Glosar

Baal HaSulam „Studiul celor zece Sefirot”", Vol. 1, Partea 1, Tabel cu răspunsuri privind semnificația cuvintelor:

46. Ce este „restricția”? (Partea 1, Cap. 1, Lumina interioară, 40)

Cel care-și învinge dorința. Cu alte cuvinte, cel care se limitează singur și nu primește în ciuda marii sale dorințe de a primi, se consideră că se restricționează.

Baal HaSulam „Studiul celor zece Sefirot" Vol. 1, Partea 2, Răspunsuri privind semnificația cuvintelor:

2. Ce este lumina reflectată (Partea doi, Observație interioară, 79)

Este lumina care nu este primită în faza a patra. Este lumina destinată să umple faza a patra și pe care nu o primește din cauza ecranului care o oprește și o respinge. Această operație se numește „zivug de-akaa" [„cuplare prin lovire”] (Partea a Doua, Observație Interioară, 22). Toate vasele de primire din Parțufim [pl. pt Parțuf], de la restricție încoace, sunt extinse din acea lumină reflectată, care le servește în locul fazei a patra din Ein Sof.

Baal HaSulam „Studiul celor zece Sefirot" Vol. 1, Partea 2, Răspunsuri privind semnificația cuvintelor:

43. Ecranul (Partea trei, Pct 2)

Ecranul este forța de restricție care se trezește în ființa emanată față de lumina superioară, pentru a o împiedica să coboare la faza a patra. Aceasta înseamnă că, de îndată ce ajunge și atinge faza a patra, acea forță se trezește prompt, o lovește și o respinge înapoi. Acea forță se numește „ecran”. Trebuie să înțelegem diferența dintre ecran și restricția din ființa emanată, care sunt două chestiuni complet separate. Forța de restricție care a fost aplicată asupra fazei a patra este îndreptată către vasul din ființa emanată, care este o dorință de a primi. Aceasta înseamnă că, din cauza dorinței de a-și egaliza forma cu Emanatorul, el s-a reținut să primească în timp ce tânjea să primească, deoarece dorința din el, numită „faza a patra”, este o forță superioară pe care ființa emanată nu o poate revoca sau diminua nici măcar puțin. Mai degrabă, el se poate abține să dorească să primească, în ciuda marii sale dorințe.

Această forță de reținere este întotdeauna așezată peste faza a patra din ființa emanată, cu excepția cazului în care el atrage o lumină nouă. În acest caz, el trebuie în mod necesar să revoce forța de reținere, adică restricția din el, iar o dorință pentru lumina superioară apare în el. Acest lucru îi dă puterea să atragă lumina către sine. Aici începe operația ecranului din ființa emanată, deoarece orice dorință atrage toată lumina superioară, așa cum a fost în Ein Sof, deoarece aceasta este o forță superioară, pe care cel inferior nu o poate diminua. Prin urmare, lumina coboară pentru a umple faza a patra.

Totuși, în momentul în care lumina atinge faza a patra, ecranul se trezește prompt, lovește lumina și o împinge înapoi. Rezultă că el primește lumina doar în trei faze, iar faza a patra nu o primește. Prin urmare, vedem că ecranul operează doar atunci când vine lumina, după ce restricția este temporar revocată, pentru a atrage o lumină nouă, așa cum s-a explicat. Însă actul de restricție este permanent, el se reține să atragă lumina. Astfel, restricția și ecranul sunt două stări complet separate, și să știți că ecranul este un rezultat al restricției.