Lecția 8. Libertatea de alegere - partea a 2-a

Fragmente selectate din articolul lui Baal HaSulam „Libertatea”

Influența mediului

Al doilea factor este un comportament neschimbător, direct, de cauză și efect, care are legătură cu atributul propriu sursei. Adică, așa cum am clarificat cu grâul care putrezește în pământ, mediul în care se află sursa, cum ar fi solul, mineralele și ploaia, aerul și soarele influențează semănatul printr-un lanț lung de cauză și efect, în cadrul unui proces de durată și treptat, stare după stare, până la coacere.

Iar acea sursă își reia forma anterioară, forma grâului, dar este diferită în ceea ce privește calitatea și cantitatea. Sub aspectul său general, ea rămâne complet neschimbată; astfel, nu va crește nici orz și nici ovăz din ea. Dar sub aspectul său particular, ea se schimbă în ceea ce privește cantitatea – căci dintr-un singur spic apar zece sau douăzeci de spice – și în ceea ce privește calitatea, căci acestea sunt mai bune sau mai rele decât forma anterioară a grâului.

La fel este și aici: omul, ca „sursă”, este plasat într-un mediu, adică în societate. Și în mod necesar este influențat de aceasta, la fel cum este influențat grâul de mediul său, căci sursa este doar o formă brută. Astfel, prin contactul permanent cu mediul și cu societatea, el este treptat impresionat de acestea, printr-un lanț de stări consecutive, una după alta, sub formă de cauză și efect.

Atunci tendințele incluse în sursa sa se schimbă și iau forma conceptelor. De exemplu, dacă cineva moștenește de la strămoșii săi o tendință de zgârcenie, pe măsură ce crește, își construiește concepte și idei care îl duc la concluzia decisivă că e bine ca o persoană să fie zgârcită. Astfel, deși tatăl a fost generos, el ar putea să moștenească de la el tendința negativă – de a fi zgârcit, căci absența este o moștenire, la fel ca prezența.

Sau, dacă moștenește de la strămoșii săi o tendință de a fi deschis la minte, își construiește concepte și trage din ele concluzii că e bine ca omul să fie deschis la minte. Dar unde găsește el aceste fraze și aceste motive? Individul le ia pe toate din mediul său, în mod inconștient, căci ceilalți îi transmit punctele lor de vedere și ceea ce le place, sub formă de cauză și efect și în mod treptat.

Ca urmare, omul le consideră a fi posesiunea lui personală, pe care a dobândit-o prin gândirea sa liberă. Dar și aici, la fel ca în cazul grâului, există o parte neschimbătoare, a sursei, care este aceea că, în cele din urmă, tendințele pe care le-a moștenit rămân la fel cum erau la strămoșii săi. Și aceasta se numește „al doilea factor”.

Obiceiul devine o a doua natură

Al treilea factor este un comportament direct de cauză și efect, care influențează sursa și o schimbă. Pentru că tendințele moștenite de om au devenit concepte, datorită mediului, ele acționează în aceleași direcții care au fost definite de aceste concepte. De exemplu, un om care e cumpătat, la care tendința de zgârcenie a fost transformată într-un concept prin intermediul mediului, percepe cumpătarea printr-o definiție rezonabilă.

Să presupunem că, prin acest comportament, el se protejează de situația în care ar avea nevoie de alții. Astfel, a căpătat o scală a cumpătării, iar când acea teamă e absentă, el poate renunța la ea. Așadar, el s-a schimbat considerabil în bine față de tendința pe care a moștenit-o de la strămoșii săi. Și uneori, individul reușește să scoată complet din rădăcină o tendință rea. Acest lucru se face prin obicei, care are abilitatea de a deveni o a doua natură.

În această privință, forța omului este mai mare decât aceea a plantei. Căci grâul se poate schimba numai în partea sa privată, pe când omul are abilitatea de a se schimba din cauza și sub efectul mediului, chiar și în părțile generale, adică să dezrădăcineze complet o tendință și să o inverseze în opusul său.

Factori externi

Al patrulea factor este un comportament de cauză și efect care influențează sursa prin lucruri care îi sunt complet străine și care operează asupra ei din exterior. Înseamnă că aceste lucruri nu au niciun fel de legătură cu comportamentul de creștere al sursei, ca să o influențeze direct, ci mai degrabă, ele operează indirect. De exemplu, problemele financiare, greutățile sau vântul etc. își au propria lor ordine de stări, completă, lentă și treptată, prin intermediul „cauzei și efectului”, schimbând conceptele omului în bine sau în rău.

Astfel, am prezentat cei patru factori naturali al căror rod este în fiecare gând și idee care apar în noi. Și chiar dacă ar fi să stăm și să contemplăm ceva o zi întreagă, tot nu am putea să adăugăm sau să modificăm ceea ce ne dau acești patru factori. Orice adaos pe care îl putem aduce este în termeni de cantitate, poate fi vorba de un intelect mare sau de unul mic. Dar în ceea ce privește calitatea, n-am putea să adăugăm nimic. Asta pentru că acești factori determină în mod obligatoriu natura și forma ideii și a concluziei împotriva voinței noastre, fără să ne ceară părerea. Astfel, suntem la mâna acestor patru factori, ca lutul în mâinile unui olar.

Alegerea liberă

Însă, atunci când analizăm acești patru factori, vedem că, deși forța noastră nu e suficientă pentru a înfrunta primul factor, sursa, avem totuși abilitatea și libera alegere de a ne proteja de ceilalți trei factori prin care sursa se schimbă la nivelul părților sale individuale și uneori, chiar și la nivelul părții sale generale, cu ajutorul obiceiului, care o înzestrează cu o a doua natură.

Mediul ca factor

Această protecție înseamnă că putem să adăugăm întotdeauna la chestiunea alegerii mediului nostru – prietenii, cărțile, învățătorii și așa mai departe. Este ca în cazul aceluia care a moștenit de la tatăl său câteva spice de grâu. Din această cantitate mică, el poate să crească zeci de spice, alegând mediul pentru „sursa” sa și anume pământul fertil, cu toate mineralele și materiile prime necesare, care hrănesc grâul din abundență.

Mai există și munca de îmbunătățire a condițiilor de mediu, pentru ca acestea să se potrivească nevoilor plantei și creșterii, căci cei înțelepți vor face bine să aleagă cele mai bune condiții și vor reuși. Iar cei proști vor lua din orice le vine înainte și astfel, semănatul va fi un blestem și nu o binecuvântare.

Ca atare, toată lauda și spiritul depind de alegerea mediului în care se va semăna grâul. Dar odată semănat în locația aleasă, forma absolută  a grâului este determinată în conformitate cu măsura pe care o poate furniza mediul.

Așa stau lucrurile și cu tema noastră, căci e adevărat că dorința nu are libertate. Mai degrabă, ea este acționată prin cei patru factori de mai sus. Și suntem obligați să gândim și să analizăm așa cum ne sugerează ei, fiind lipsiți orice putere de a critica sau de a schimba, la fel ca grâul care a fost semănat în mediul său.

Însă există libertatea ca dorința să aleagă inițial un anumit mediu, cărțile și îndrumătorii care să-i transmită concepte bune. Dacă nu facem asta, ci suntem dispuși să intrăm în orice mediu care ne iese în cale și să citim orice carte care ne cade în mâini, putem ajunge să cădem într-un mediu rău sau să ne pierdem timpul cu cărți lipsite de valoare, care există din abundență și sunt ușor de obținut. Ca urmare, vom fi obligați să adoptăm concepte stricate, care ne vor face să păcătuim și să condamnăm. Cu siguranță că vom fi pedepsiți, nu din cauza gândurilor sau faptelor noastre rele, pe care nu putem să le alegem, ci pentru că nu am ales să fim într-un mediu bun, căci în mod sigur aici avem posibilitatea de a alege.

Ca urmare, cel care se străduiește mereu să aleagă un mediu mai bun merită lăudat și răsplătit. Dar și aici, nu datorită gândurilor și faptelor lui bune, care îi vin fără să le aleagă, ci datorită efortului său de a dobândi un mediu bun, care să-i aducă aceste gânduri și fapte bune. Este așa cum a spus Rabi Yehoșua Ben Perachya, „să-ți faci Rav și să-ți cumperi un prieten”.