Cele 4 faze ale luminii directe

Trecem în revista materialul lecției directe (cel mai bine din diapozitivul 6 (scopul studiului) și diapozitivul 8 (punctul 5 din Prefața la înțelepciunea Cabalei).

Întrebări și răspunsuri

Materiale suplimentare

Explicația celor 4 faze, de Rav Dr. Michael Laitman

Lumina iese din Creator și este Or - plăcere. Această emanare a luminii din Creator se numește faza zero (0) sau rădăcina (Soreș).

Lumina creează Kli-ul, care este capabil să simtă, să absoarbă toată plăcerea conținută în lumină. Să presupunem că, Creatorul a vrut să ofere creației 1 kg de plăcere. În acest caz, El ar fi trebuit să creeze o „dorință de a primi” acea plăcere (un Kli) cu o capacitate de 1 kg, care ar fi putut absorbi întreaga încântare.

O astfel de stare a Kli-ului, complet umplut cu lumina Creatorului, se numește faza Alef (1). Această fază este caracterizată de dorința de a primi plăcere. Lumina, care poartă plăcerea, se numește „Or Hochma”. Kli-ul primește în această fază Or Hochma; prin urmare, faza în sine se numește „Hochma”.

Kli-ul primește lumina Creatorului, simte o plăcere absolută și își însușește calitatea ei - „dorința de a da”, de a face plăcere. Ca rezultat, în loc să primească, Kli-ul dorește acum să dăruiască și încetează să mai primească lumina. Deoarece în Kli apare o nouă dorință, contrară celei inițiale, acesta trece la o nouă stare, numită faza Bet (2), „dorința de a dărui” sau Bina.

Kli-ul a încetat să mai primească lumina. Lumina continuă să interacționeze cu Kli-ul și îi spune că, refuzând să primească lumina, nu îndeplinește nici Scopul creației și nici dorința Creatorului. Kli-ul analizează această informație și ajunge la concluzia că într-adevăr nu îndeplinește dorința Creatorului.

Mai mult, Kli-ul simte că lumina este o forță vitală și că nu poate exista fără ea. Prin urmare, Kli-ul, încă dispus să dăruiască, decide să înceapă să primească o parte esențială din lumină. Ca atare, Kli-ul acceptă să primească lumina din două motive: în primul rând, pentru că dorește să îndeplinească dorința Creatorului, acesta fiind motivul principal; și în al doilea rând, pentru că simte că nu poate exista fără lumină.

Apariția unei noi, deși minuscule, „dorințe de a primi” lumina din Kli, creează o nouă fază numită Behina Gimel (3) sau Zeir Anpin.

În timp ce, în același timp, dă și primește puțin în faza Ghimel, Kli-ul începe să realizeze că dorința Creatorului este de a umple complet Kli-ul cu lumină, astfel încât să se poată bucura de ea la infinit. Deoarece Kli-ul a dobândit deja puțin din lumina Hochma necesară existenței sale, acum decide să primească restul luminii. Aceasta este dorința Creatorului, iar Kli-ul reia primirea luminii Creatorului așa cum a făcut-o în faza 1.

Noua fază se numește Behina Dalet (4). Ea diferă de faza 1 prin faptul că și-a exprimat în mod independent „dorința de a primi”.

Prima fază a fost umplută cu lumină de către dorința Creatorului, în mod inconștient. Ea nu avea nicio dorință proprie. A patra fază se numește „împărăția dorințelor” sau Malchut. Această stare, Malchut, se numește „lumea Infinitului” (Olam Ein Sof) – dorința infinită, nelimitată de a primi plăcere, de a fi umplută cu lumină.

Behinat Șoreș (0) este dorința Creatorului de a crea creația și de a-i oferi plăcere maximă. În această fază, ca într-o sămânță sau un embrion, toată creația ulterioară este inclusă de la început până la sfârșit, cuprinzând atitudinea Creatorului față de creația viitoare.

Behinat Șoreș (0) este Gândul întregii creații. Toate procesele ulterioare sunt doar realizarea acestui Gând. Fiecare fază ulterioară este consecința logică a celei precedente. Dezvoltarea continuă de sus în jos și fiecare fază precedentă este „superioară” celei următoare, adică faza precedentă le include pe toate cele ulterioare ei.

În cursul acestei dezvoltări de la Creator până la lumea noastră, apar noi niveluri; totul evoluând de la perfect la imperfect. Creatorul a creat lumina, plăcerea, din Sine, din Esența Sa. De aceea, se spune că lumina este creată „Yeș mi Yeș” (existență din existență), adică lumina a existat dintotdeauna. Cu toate acestea, odată cu apariția fazei 1 a dorinței de a primi plăcere, vasul, Kli-ul, este numit „Yeș mi Ayn” (existență din absență), adică Creatorul l-a creat din nimic; deoarece nu poate exista nici cea mai mică „dorință de a primi” în Creator.

Prima dorință independentă a creației apare în faza a doua. În această fază, „dorința de a dărui” apare pentru prima dată. Această dorință a apărut sub influența luminii, care a fost primită de la Creator și fusese deja inclusă în Gândul Creației. Cu toate acestea, Kli-ul o simte ca pe o dorință proprie, independentă. Același lucru este valabil și pentru dorințele noastre: toate sunt trimise de sus, de la Creator, dar noi le considerăm a fi ale noastre.

Simțind „dorința de a dărui” din faza a doua, opusă „dorinței de a primi”, Kli-ul încetează să mai simtă plăcere din primire, încetează să mai simtă lumina ca pe o plăcere. Lumina se strecoară afară și o lasă goală.

În faza întâi, a fost creată dorința de a primi plăcere. Este singura dorință care lipsește din Creator. Această dorință este creația. Ulterior, în întregul Univers există doar variații ale acestei dorințe din faza 1; dorința de a primi plăcere fie din a primi, fie din a da, fie din combinația acestor două dorințe. În afară de Creator, există un singur lucru – dorința de a primi plăcere.

Vasul (Kli-ul) dorește întotdeauna să primească. Materialul din care este făcut nu se schimbă. Omul poate înțelege acest lucru numai atunci când realizează răul și înțelege natura sa egoistă. Tot ceea ce este încorporat în natura noastră, în fiecare celulă a corpului nostru, nu este altceva decât dorința de a primi plăcere.

Faza a doua, acum goală, încetează să mai simtă că există; ea este creată de lumină și, fără ea, se simte ca și cum ar muri. Prin urmare, ea dorește să primească măcar puțin din lumina Creatorului. Plăcerea de a primi lumina se numește „Or Hochma”, în timp ce plăcerea de a da se numește „Or Hassadim”.

Faza a doua (Bina) vrea să dăruiască, dar descoperă că nu are nimic de dăruit, că „moare” fără Or Hochma. De aceea decide să primească puțin din Or Hochma.

Aceasta constituie faza a treia, Behina Ghimel (3). În această fază, există două dorințe diferite în vas: „dorința de a primi” și „dorința de a dărui”. Dar „dorința de a da” prevalează. În ciuda faptului că nu are nimic de dăruit Creatorului, „dorința de a da” există în continuare în ea. Această dorință este umplută cu lumina Hassadim. Ea conține și puțină lumină din Hochma, care umple „dorința de a primi”.

A patra fază, Malchut, se naște treptat dintr-a treia. „Dorința de a primi” devine mai puternică, înlocuind „dorința de a da”, iar după un timp „dorința de a primi” rămâne singura dorință. De aceea, această fază se numește „Malchut”, adică regatul dorinței, dorința de a absorbi totul, întreaga plăcere (Or Hochma).

Această fază este o completare a creației și, deoarece primește totul în mod infinit, fără sfârșit, este numită „lumea Infinitului”.

Acestea sunt cele patru faze ale Luminii Directe vare vine de la de la Creator. Restul creației, toate lumile, îngerii, Sfirot, sufletele - totul face parte din Malchut. Deoarece Malchut dorește să fie ca fazele care o preced, întreaga creație este o reflectare a acestor 4 faze.

Vrem să înțelegem acest lucru, să explicăm cum se reflectă aceste patru faze în fiecare dintre lumi, ce efect are acest lucru asupra lumii noastre; cum putem noi, lucrând activ cu ajutorul feedback-ului de sus, să le influențăm și ne alăturăm procesului general al Universului; acesta este scopul științei numite Cabala. Scopul nostru este să înțelegem totul.
 

Care este diferența dintre „dorința de a primi” și suflet?

„Dorința de a primi” se numește Behina Dalet. Ea este inima tuturor lucrurilor; simte și atinge toate nivelurile. De regulă, „lumina” se numește „suflet”. Lumina, fără cel care o înțelege, se numește „lumină”. Lumina, împreună cu cel care o atinge, se numește „suflet”.

De exemplu, cinci persoane privesc un avion prin binoclu, iar fiecare are un binoclu mai bun decât celălalt. Acum, primul spune că dimensiunea avionului este de 20 cm. Al doilea susține că este de 1 m. Fiecare dintre ei spune adevărul, deoarece își bazează speculațiile pe ceea ce văd, dar opiniile lor nu afectează în niciun fel avionul.

Motivul diferenței de opinii constă în diferența de calitate dintre lentilele binoclului. Același lucru se întâmplă și cu noi; nu există nicio schimbare în lumină, toate schimbările sunt în cei care o ating, iar ceea ce percepem noi se numește „suflet”. În exemplul nostru, binoclul este echivalentul proprietăților și, în acest sens, există diferențe între cei care ating și, cu atât mai mult, în ceea ce privește ce este atins, sufletul.