Întâlnirea locală #33 - Continuarea cursului pentru grupurile de zece și articolul „Libertatea"
Săptămâna aceasta continuăm studiul din textele autentice de Cabala în grupul mare, cu cea de-a șasea săptămână a lucrării „Libertatea” de Rabi Yehuda Leib Ha-Levi Așlag (Baal HaSulam). De asemenea, revizuim și aprofundăm subiectele discutate în „Cursul pentru grupurile de zece”.
În prima parte a întâlnirii locale, ne vom întoarce din nou la un punct cheie al articolului:
Libertatea noastră în alegerea mediului
Adăugăm de asemenea noi clipuri video din lecțiile lui Rav Dr. Michael Laitman.
În cea de-a doua parte, vom lucra la o temă centrală din cursul pentru grupurile de zece de miercuri:
Despre importanța prietenilor
Întâlnire locală
„Libertatea"
Săptămâna aceasta continuăm atât cursul pentru grupurile de zece, cât și lectura din clarificările lui Baal HaSulam cu privire la libertatea de alegere din articolul „Libertatea".
Așa cum am menționat anterior, Baal HaSulam a scris pe larg pentru a ajuta studenții să atingă scopul creației - atingerea echivalenței de formă cu calitățile Creatorului (iubire și dăruire). Săptămâna aceasta ne concentrăm asupra libertății noastre în alegerea mediului.
În cadrul întâlnirii locale, vom citi câteva extrase din articol și vom încerca să înțelegem textul, apoi vom avea discuții în grup pe marginea acestor subiecte.
De asemenea, avem clipuri suplimentare de la Rav Dr. Michael Laitman cu clarificări importante ale articolului.
În plus, vom face un atelier sau două pe tema cursului pentrui grupurile de zece.
„Libertatea"
Rav Yehuda Așlag, Baal HaSulam
Necesitatea de a alege un mediu bun
Acum puteți înțelege cuvintele lui Rabi Yosi Ben Kisma (Avot 86), care i-a răspuns unei persoane care-i propusese să locuiască în orașul său, spunând că-i dă pentru asta mai multe mii de monede de aur: „Chiar dacă mi-ai da tot aurul și argintul și giuvaerurile din lume, eu voi locui doar într-un loc în care e Tora”. Aceste cuvinte par de neconceput pentru mintea noastră simplă, căci, cum a putut el să respingă mii de monede de aur din cauza unui lucru atât de mic, cum este traiul într-un loc în care nu există discipoli ai Torei, atunci când el însuși era un mare înțelept, care nu avea nevoie să învețe de la nimeni? Un mister, într-adevăr.
Dar, după cum am văzut, acesta este un lucru simplu pe care ar trebui să-l respectăm fiecare dintre noi. Pentru că, deși fiecare își are propria sa sursă, forțele se dezvăluie în mod deschis numai prin mediul în care ne aflăm. E la fel cu grâul semănat în pământ, ale cărui forțe devin evidente numai prin mediul său, care este solul, ploaia și lumina soarelui.
Astfel că Rabi Yosi Ben Kisma a presupus corect că, dacă ar fi părăsit mediul bun pe care și-l alesese pentru a se duce într-un mediu dăunător, într-un oraș unde nu era Tora, nu numai că toate conceptele sale anterioare ar fi fost compromise, dar toate celelalte forțe ascunse în sursa sa, pe care încă nu le dezvăluise în acțiune, ar fi rămas ascunse. Asta pentru că ele nu ar mai fi fost supuse influenței mediului corect, capabil să le activeze.
Și, după cum am clarificat mai sus, controlul omului asupra lui însuși este evaluat numai după modul în care și-a ales mediul, iar pentru aceasta va primi recompensă sau pedeapsă. Ca urmare, nu trebuie să ne mirăm că un înțelept ca Rabi Yosi Ben Kisma, a ales binele și a refuzat răul și nu a fost ispitit de lucruri materiale și lumești, după cum concluzionează el aici: „când cineva moare, nu ia cu el argintul, sau aurul sau giuvaerurile, ci numai Tora și faptele bune”.
Așa că înțelepții noștri ne-au avertizat, „să-ți faci Rav și să-ți cumperi un prieten”. Și mai este și alegerea cărților, după cum am menționat, pentru că numai din această cauză este mustrat sau lăudat omul – după mediul pe care și l-a ales. Dar odată ce și-a ales mediul, este la mâna mediului, ca lutul în mâna olarului.
Controlul minții asupra corpului
Unii înțelepți contemporani, care nu studiază cabala, după ce au meditat asupra chestiunilor prezentate mai sus și au văzut că mintea omului este doar fructul evenimentelor vieții, au tras concluzia că mintea nu are niciun control asupra corpului, ci omul este controlat și activat numai de întâmplările vieții, imprimate în tendoanele fizice ale creierului. Iar mintea omului e ca o oglindă care reflectă formele din fața sa. Deși oglinda este purtătoarea acestor forme, ea nu poate să activeze sau să miște formele care se reflectă în ea.
Așa este mintea. Deși evenimentele vieții, cu toate nivelurile relației de cauză și efect, sunt văzute și recunoscute de către minte, cu toate acestea, ea este pur și simplu incapabilă să controleze corpul sau să-l pună în mișcare, adică să-l aducă mai aproape de bine sau să-l îndepărteze de rău. Asta pentru că spiritualitatea și materialitatea sunt complet îndepărtate una de cealaltă și nu există între ele niciun instrument intermediar, care să permită minții spirituale să activeze și să conducă trupul lumesc, după cum s-a discutat pe larg.
Dar exact acolo unde există agerime a minții, există și dezorientare. Imaginația omului folosește mintea la fel cum microscopul servește ochii: fără microscop, nu am putea vedea nimic rău, datorită dimensiunii mici a răului. Însă, după ce vedem răul cu microscopul, ne distanțăm de elementul dăunător.
Astfel, microscopul este cel care îl face pe om să se distanțeze de ce e rău și nu simțul, căci simțul nu a detectat factorul dăunător. Și în aceeași măsură, mintea controlează pe deplin corpul omului, pentru a-l îndepărta de rău și a-l apropia de bine. Astfel, în toate locurile în care atributul trupului nu reușește să recunoască ce e benefic sau ce e dăunător, este nevoie doar de cunoașterea minții.
Mai mult, deoarece omul își cunoaște mintea, aceasta fiind o concluzie adevărată pe baza experiențelor de viață, el poate primi cunoaștere și înțelegere de la o persoană de încredere, pe care să o considere lege, deși evenimentele vieții sale încă nu i-au revelat acele concepte. E ca o persoană care cere sfatul unui doctor și îl ascultă, deși nu înțelege nimic cu propria sa minte. Astfel, folosim mintea altora la fel de mult cum o folosim și pe a noastră.
După cum am clarificat mai sus, există două moduri în care Providența se asigură că omul atinge obiectivul cel bun, obiectivul final:
A. Calea suferinței.
B. Calea Torei.
Toată claritatea de pe calea Torei se naște de aici. Căci pentru aceste concepții clare, care au fost dezvăluite și recunoscute după un lung lanț de evenimente din viața profeților și a oamenilor lui Dumnezeu, există cineva care le utilizează pe deplin și care beneficiază de pe urma lor, ca și cum conceptele ar fi fost evenimentele propriei sale vieți. Astfel, vedeți că omul este scutit de toate chinurile prin care trebuie să treacă, înainte să poată să dezvolte el însuși acea minte clară. Așadar, facem economie de timp și suferință.
Se poate face o comparație cu un bolnav care nu vrea să asculte de ordinele doctorului înainte de a înțelege el însuși cum ar putea să îl vindece acel sfat și, ca urmare, începe să studieze medicina. E posibil să moară de boala lui, înainte să învețe medicina.
Așa e calea durerii față de calea Torei. Cel care nu crede conceptele pe care Tora și profeția îl sfătuiesc să le accepte fără să le înțeleagă el însuși, trebuie să ajungă singur la aceste concepte, urmând lanțul cauzei și efectului din evenimentele vieții. Acestea sunt experiențe care grăbesc foarte mult și pot să dezvolte simțul recunoașterii răului din el, după cum am văzut, fără voința omului, ci datorită eforturilor sale de a dobândi un mediu bun, care îl conduce la aceste gânduri și acțiuni.
Discuție deschisă
Conform înțelegerii tale, cum ne putem alege mediul?
Cum ați încercat să vă construiți mediul spiritual?
Clipuri
RABAȘ, Articolul nr 17 - „Despre importanța prietenilor" >>
Întrebări pentru atelier
1) Potrivit înțelegerii voastre, ce este „unitatea" dintre prieteni?
2) Cum putem crește importanța prietenilor în mediul nostru spiritual?
Ne vedem săptămâna viitoare