Cunoaște azi și răspunde inimii tale
Articolul Nr. 17, 1985
Este scris în Zohar, VaEra (punctul 89): „Rabi Elazar a început și a zis: «Cunoaște azi și răspunde inimii tale că Domnul este Dumnezeu». El întreabă: «Ar trebui să fi spus: ’Cunoaște în această zi că Domnul este Dumnezeu’ și la sfârșit, ’şi răspunde inimii tale’, deoarece cunoașterea faptului că Domnul este Dumnezeu îl califică să răspundă în acest fel inimii». El răspunde, «Dar Moise a zis: ’Dacă dorești să insiști și să știi că Domnul este Dumnezeu’, atunci‚ ’răspunde inimii tale’». Astfel, noi nu putem ști că ’Domnul este Dumnezeu’, decât răspunzând inimii. Acesta este motivul pentru care textul menționează mai întâi‚ ’răspunde inimii tale’ pentru a ști prin aceasta că ’Domnul este Dumnezeu’“.
Trebuie să interpretăm acest lucru în muncă. Ordinea muncii nu este una logică, conform opiniei națiunilor lumii – mai întâi „vom auzi“ și apoi „vom face“. Mai degrabă, mai întâi „vom face“ și apoi „vom auzi“, așa cum a spus Israel, «vom face și vom auzi». Înţelepţii noștri au spus (Șabat, 88): „Când Israel au pus înainte a face și pe urmă a auzi, o voce a ieșit și le-a spus: ’Cine le-a spus fiilor mei acest secret care este folosit de îngerii slujitori?'“ Rezultă că spunând: «vom face și vom auzi», au devenit similari cu îngerii slujitori și nu cu oamenii.
Ar trebui să înțelegem motivul pentru care un înger se numește „un mesager”. Sunt două tipuri de îngeri:
1) Cei pentru care nu contează ce le spune expeditorul să facă și nu au nici un interes în actul în sine. La fel cum acela care ia un pachet pentru a-l da altuia nu este interesat de conținutul pachetului sau de conexiunea dintre expeditorul obiectului și mesager. Dar dacă el dorește să îndeplinească instrucțiunile expeditorului, o face de bună voie. Desigur că mesagerul primește o anumită recompensă pentru această acțiune, iar acest lucru se numește „a-l servi pe Rav [cineva mare / profesor], în scopul de a primi recompensă“.
2) Uneori, dacă expeditorul este o persoană importantă, răsplata lui este privilegiul de a-l servi pe Rav și el nu are nevoie de nici o altă recompensă, numită „premiu“. Rezultă că mesagerul nu are nici un interes sau nevoie de a cunoaște conexiunea dintre expeditor, cel care trimite obiectul și primitorul obiectului. De asemenea, el nu are nevoie să știe ce este obiectul, adică ce este în acel pachet pe care l-a primit de la expeditor pentru a-l aduce la cutare sau cutare persoană.
Acesta este sensul expresiei „vom face,“ ca un mesager care nu este interesat deloc, deoarece dorește să-l servească pe rege, să-i dea plăcere, iar plăcerea noastră este în a avea posibilitatea să-l servim. Aceasta înseamnă a fi un înger, adică un mesager.
„Vom auzi“ înseamnă că el deja ascultă și înțelege chestiunea în profunzime. Aceasta înseamnă că în acel moment nu mai este considerat înger, mesager. Mai degrabă, în acel moment el devine primitorul darului de la mesager. Și atunci nu se mai consideră că există un mesager și un expeditor, ci că este un primitor și un dăruitor, din moment ce el știe ce este în acel pachet, deoarece dăruitorul dorește ca el să primească pachetul și să vadă importanța darului pe care i-l dă.
Conform celor de mai sus, putem interpreta că sensul cuvintelor „răspunde inimii tale“ este „vom face“ și anume, credința deasupra rațiunii. Ulterior, putem fi răsplătiți cu „Domnul, El este Dumnezeu“ care înseamnă „vom auzi“.
Un act înseamnă o acțiune potențială, atunci când omul nu are nimic de răspuns la întrebarea corpului. El vede că întrebarea corpului este una corectă la care nu are niciun răspuns. În acest moment nu are rost deliberarea, deoarece corpul pune întrebări corecte. Atunci există doar un singur răspuns: „mai presus de rațiune“. Adică, deși corpul obiectează față de toate lucrurile pe care vrea să le facă pentru Creator, el ar trebui să spună, „o Mițva [faptă bună] induce o Mițva“.
Și, din moment ce el are o Mițva pe care o păstrează întotdeauna, Mițva circumciziei, o Mițva la care corpul nu se poate opune, dacă el poate fi fericit cu un singur lucru, că măcar așa ține porunca Creatorului, dacă se gândește la respectarea acestei Mițva, despre care corpul nu are nicio opinie, în acest fel omul își poate trezi iar munca și poate trudi cu sârguință din nou, așa cum a făcut-o înainte de coborâre.
Cu toate acestea, trebuie să știm că fiecare ascensiune este un lucru nou. Înseamnă că atunci când se ridică, el nu se întoarce la starea sa anterioară. Mai degrabă, este întotdeauna un nou discernământ, așa cum spune ARI: „Nici o zi nu este ca alta; și un moment ca altul; și nimeni nu poate corecta ceea ce prietenul lui va corecta“.
Astfel putem interpreta ceea ce au spus înțelepții noștri (Minchot 43): „Când David a intrat în sala de baie și s-a văzut stând în picioare dezbrăcat, el a spus: ‚Vai de mine că stau dezbrăcat, fără Mițvot [fapte bune/corectări]’. Când și-a adus aminte de Mițva tăierii împrejur din carnea lui, mintea lui s-a liniștit. Când a ieșit el a rostit un psalm despre asta, așa cum s-a spus, ’Către mai marele cântăreților, pe a opta’, cu privire la circumcizie, care a fost dată într-a opta zi“.
Ar trebui să interpretăm că sala de baie este atunci când o persoană vine să se purifice. O stare de puritate se numește „sală de baie“. În acel moment, când se uită la el însuși, la cât de multă Tora și Mițvot are și despre care dintre ele poate spune că le-a făcut pentru Creator, el se vede că este dezbrăcat. Acest lucru se referă la trecut. Apoi se uită la prezent și vede că nici acum nu vrea să facă nimic pentru a dărui. Acesta este sensul cuvintelor, „Vai de mine pentru că stau dezbrăcat, fără Mițvot“.
„Când și-a adus aminte de Mițva tăierii împrejur din carnea lui, mintea i s-a liniștit“, întrucât în timpul poruncii circumciziei el nu a avut gânduri străine, deoarece opinia copilului nu a participat la circumcizie. Acum, pe baza circumciziei, el începe să construiască ordinea muncii sale, ceea ce înseamnă că aceasta va fi și ea deasupra rațiunii.
„Când a ieșit el a spus un psalm despre asta“. Înseamnă că, odată ce a ieșit din starea lui, adică în timpul ascensiunii, considerată a fi ieșirea din sala de baie, când a fost purificat, „a spus un psalm despre asta“, din moment ce și-a construit întreaga structură de acum înainte, pe această bază, mai presus de rațiune, fiindcă prima Mițva pe care a avut-o a fost deasupra rațiunii sale.
De aceea, ar trebui să interpretăm că „a văzut că stă dezbrăcat“ înseamnă că el nu a avut nicio dorință de a face Mițvot. Astfel, nu avea nicio legătură cu Kdușa [sfințenie], din moment ce trupul se opunea oricărui lucru de Kdușa. Dar „și-a amintit de Mițva tăierii împrejur din carnea lui“, la care corpul nu poate rezista. Chiar și cei care s-au tăiat împrejur singuri, deși au avut de ales în timp ce s-au circumcis, ei se găseau atunci în ascensiune, altfel nu s-ar fi circumcis. Ulterior, în timpul coborârii, ei nu mai au de ales în ceea ce privește tăierea împrejur.
Dar femeile, care nu au nevoie să facă circumcizie cu corpul lor, cum pot ele birui? Acest lucru este posibil datorită Arvut [garanției reciproce], căci „Israel sunt responsabili unul pentru celălalt“. Această Mițva a fost literalmente încrustată în carnea sa, adică în corpul său și nu într-o Mițva practică, ce face parte din externalitatea corpului său. „Mintea lui s-a liniștit“, ceea ce înseamnă că într-o astfel de stare de coborâre el este în continuare conectat la poruncile Creatorului.
Acest lucru îi poate da loc pentru a-și construi structura de Kdușa și a spune corpului său, „Nu mă poți aduce la disperare, din moment ce vezi că ești detașat de toată această chestiune legată de Tora și Mițvot și nu ai nicio dorință, de ce visezi că este posibil ca Domnul să te aducă pe tine mai aproape decât pe alții? Vezi că ești mai rău decât ceilalți, așa că de unde această insolență că El ar trebui să te aducă pe tine mai aproape, să mergi pe calea adevărului, care este de a dărui și de a nu primi nimic, când vezi că trupul tău nu este de acord nici măcar să se angajeze în Tora și Mițvot Lo Lișma [nu de dragul Său]?“.
La acest lucru vine răspunsul: Creatorul a lăsat în mod deliberat o Mițva în corpul tău, astfel încât să poți vedea că există totuși ceva care te conectează la Creator, adică Mițva a circumciziei, pe care nu o poți anula. Acesta este sensul expresiei, „proscrișii nu vor fi respinși de El“. Mai degrabă, toată lumea se va apropia de Creator. Acesta este motivul pentru care mintea lui s-a liniștit în acest fel, pentru că el a început să-și construiască toată rațiunea pe baza circumciziei din carnea lui. Aceasta este tăierea împrejur, care a fost dată pentru a opta zi, fiindcă Bina este numită „a opta“, fiind Hasadim acoperite, adică deasupra rațiunii.