Materie și formă în înțelepciunea Cabalei
Ca întreg, știința este împărțită în două părți: una se numește „cercetarea materială” și cealaltă, „cercetarea formei”. Ceea ce înseamnă că materia și forma sunt percepute în fiecare element al realității din fața noastră.
De exemplu, o masă constă din materie, adică lemn și constă din formă, are forma unei mese. Materia, care este lemnul, este purtătoarea formei care este masa. La fel și în cuvântul „mincinos”, există materie, care este persoana și există o formă: minciuna. Materia, care este persoana, poartă forma unei minciuni, adică obiceiul de a minți. Și așa există în toate elementele realității.
Prin urmare, știința, care cercetează elementele realității este divizată și ea în două părți: cercetarea materială și cercetarea formei. Partea științei care studiază calitatea substanțelor din realitate, atât materialele, fără forma lor, cât și materiale împreună cu formele lor, se numește „cercetare materială”. Această cercetare este empirică, bazată pe dovezi și deducții ce derivă din experimente practice și aceste experimente practice sunt considerate o bază solidă pentru deducții valide.
Cealaltă parte a științei studiază doar formele abstracte din materiale, fără nicio legătură cu substanțele acestora. Cu alte cuvinte, ei scot formele adevărate și cele false de pe materiale, care sunt oamenii ce le poartă, și se angajează în cercetare doar pentru a cunoaște valorile superiorității sau inferiorității acestor forme de adevăr și de minciună, așa cum sunt ele în stare pură, dezbrăcate de orice materie, indiferent care ar fi ea. Aceasta este ceea ce numim „cercetarea formă”.
Cercetarea nu se bazează pe experimente practice, căci astfel de forme abstracte nu apar în experimentele practice, fiindcă ele nu există în realitatea concretă. Asta pentru că, o astfel de formă abstractă este imaginară, adică doar imaginația o poate descrie, pentru că ea nu există în realitatea concretă.
Prin urmare, orice cercetare științifică de acest gen este, în mod necesar, bazată doar pe supoziții teoretice. Ceea ce înseamnă că nu rezultă experimente practice, ci doar din discuții teoretice.
„Marea filozofie” aparține acestui gen. În consecință, majoritatea intelectualilor contemporani au părăsit-o, fiind nemulțumiți de o astfel de cercetare clădită pe fundamente teoretice. Ei cred că aceasta nu este o bază solidă, considerând că doar bazele experimentale sunt solide.
Și știința Cabalei, de asemenea, este divizată în două părți: „cercetarea materială” și „cercetarea formei”. Însă aici există un mare avantaj față de științele seculare: aici, chiar și partea cercetării formei este clădită în întregime pe critica rațiunii practice, adică pe un fundament practic, empiric.