<- Biblioteca de Cabala
Continuă să citești ->
Biblioteca de Cabala

Baal HaSulam

Șamati
Nu există nimeni în afară de El Divinitatea în Exil Realizarea spirituală Care este motivul greutăţii pe care o simte omul în timpul muncii, când se anulează în faţa Creatorului Lișma este o trezire de Sus. De ce avem nevoie de o trezire de jos Ce reprezintă sprijinul Torei în timpul muncii Ce înseamnă că în muncă obişnuinţa devine a doua natură? Care este diferența dintre Umbra Kdușa și Umbra Sitra Ahra? Care sunt în muncă cele trei lucruri ce lărgesc conștiința omului Ce înseamnă în muncă „Grăbeşte-te, iubitul meu“ Bucurie cu teamă Esența muncii omului Rodia Ce este Măreția Creatorului? Ce înseamnă în timpul muncii alţi dumnezei Ce este Ziua Domnului și Noaptea Domnului, în muncă Ce semnifică faptul că Sitra Ahra este numită “Malchut fără Coroană” Ce înseamnă că sufletul meu va plânge în secret, în muncă-1 Ce înseamnă că Cel de Sus urăște corpurile, în muncă Lișma (pentru Numele Ei) Când omul se simte într-o stare de ascensiune Tora Lișma (pentru Numele Ei) Voi, cei care Îl iubiţi pe Domnul, urâţi răul El îi va salva din mâna celor răi Lucrurile care provin din inimă Viitorul omului depinde şi este legat de recunoştinţa pentru trecut Ce semnifică „Domnul este înălţat și cel umil va vedea”-1 Nu voi muri, ci voi trăi Când gândurile vin la om Cel mai important lucru este să vrem să dăruim Oricine încântă spiritul oamenilor Un destin este o trezire de sus Sorţii de Yom Kipurim şi Haman Profitul unui pământ Despre vitalitatea Kdușa Ce reprezintă cele trei corpuri ale unui om Un articol despre Purim Comoara lui este frica de Creator Și au cusut frunze de smochin Care este măsura credinţei în Rav Ce este măreţia şi micimea în credinţă Ce reprezintă acronimul ELUL în muncă Despre adevăr şi credinţă Minte şi Inimă Două discernăminte în Tora şi în muncă Dominaţia Israel asupra Klipot În locul unde veţi găsi Măreţia Lui Fundamentul esenţial Cele mai importante sunt Mintea şi Inima Două stări Dacă îl întâlnești pe acest păcătos O încălcare a legii nu anulează o Mițva Problema limitării Scopul muncii - 1 Unde este menţionat Haman în Tora Tora este numită Indicaţie Îl va aduce mai aproape de voința Lui Bucuria este o "reflectare" a faptelor bune Despre toiag şi şarpe O Mițva care vine în urma unei încălcări a legii În jurul Lui este o furtună puternică Coboară şi incită, urcă şi se plânge Mi s-a dat cu împrumut şi dau înapoi De la Lo Lișma la Lișma Despre ceea ce este revelat şi ceea ce este ascuns Dăruirea Torei - 1 Depărtează-te de rău Legătura dintre om şi Sfirot Mai întâi va fi corectată lumea Cu o mână puternică şi cu furie revărsată Sufletul meu va plânge în taină – 2 Încrederea este îmbrăcăminte pentru Lumină După Tzimtzum Lume, an, suflet Există un discernământ pentru lumea viitoare şi există un discernământ pentru această lume La toate darurile tale de mâncare să aduci sare Omul învaţă de la sufletul său Tora, Creatorul şi Israel sunt unu Atzilut și BYA

Ramchal

Agra

64. De la Lo Lișma la Lișma

Am auzit în Vayechi, 14 Tevet, 27 Decembrie 1947

De la Lo Lișma omul ajunge la Lișma. Dacă privim cu atenţie, putem spune că perioada Lo Lișma este cea mai importantă, pentru că este mai uşor să asociezi acţiunea cu Creatorul.

Este aşa, pentru că în Lișma omul spune că a făcut o faptă bună deoarece îl serveşte în totalitate pe Creator şi toate acţiunile lui sunt pentru Creator. Ca atare, omul este stăpânul acţiunii.

Pe de altă parte, când omul se angajează în Lo Lișma, fapta bună nu o face pentru Creator. Astfel, nu se poate plânge Creatorului că merită o răsplată. Prin urmare, Creatorul nu are nicio datorie faţă de el.

Atunci, de ce face omul o faptă bună? Deoarece Creatorul i-a oferit oportunitatea ca acest SAM să îl oblige, să îl forţeze să o facă.

De exemplu, atunci când un om are oaspeţi şi se ruşinează că este inactiv, el ia cartea şi studiază Tora. În acest caz, pentru cine studiază el, de fapt? Nu o face pentru Mițva Creatorului, pentru a fi bine văzut în ochii Creatorului, ci pentru oaspeţii care au intrat în casa lui, pentru a se distinge în ochii lor. Astfel, cum poate să ceară răsplată de la Creator pentru această Tora în care s-a angajat de dragul oaspeţilor?

Rezultă că faţă de el Creatorul nu a devenit dator şi, în loc de asta, el îi poate considera datori pe musafiri, ca ei să-i plătească recompensă, adică să îl onoreze pentru că studiază Tora. În orice caz, nimeni nu poate să îl socotească dator pe Creator, în niciun fel.

Când omul se autoexaminează şi spune: „În sfârşit, m-am angajat în Tora“, înlăturând cauza, adică oaspeţii, şi lucrând doar pentru Creator, atunci ar trebui imediat să spună că totul este condus de Sus. Cu alte cuvinte, Creatorul a vrut să-i acorde angajarea în Tora, ּși să îi dea o cauză adevărată, iar el nu este vrednic să primească adevărul. Prin urmare, Creatorul i-a oferit o cauză falsă datorită căreia s-a angajat în Tora.

Aşadar, Creatorul este cel care înfăptuieşte, şi nu individul. Atunci, cu atât mai mult omul trebuie să îl laude pe Creator pentru că nu îl părăseşte, deşi se află într-o stare de cădere, ci îi dă putere, adică îi stimulează dorinţa de a se angaja în cuvintele Torei.

Veţi vedea că omul care acordă atenţie acestei acţiuni va constata că cel care acţionează este Creatorul, în forma „El singur face şi va face toate faptele“. Totuşi, omul nu procedează deloc aşa cum ar fi bine. Deşi face acea Mițva, nu o face pentru Mițva, ci pentru o altă cauză (pentru alt om), iar cauza provine din separare.

Adevărata cauză este Creatorul, şi tot El este motivul care îl constrânge. Dar Creatorul „se îmbracă“ în el într-o altă haină, nu în haina unei Mițva, ci într-una a unei temeri sau într-una a unei iubiri. Prin urmare, în perioada Lo Lișma este mai uşor să atribui fapta bună şi să spui că El a făcut-o, şi nu omul.

Este mai simplu, pentru că omul nu doreşte să facă o acţiune pentru Mițva, ci pentru o altă cauză. Pe când în Lișma, el ştie în sinea lui că lucrează datorită unei Mițva.

Aceasta înseamnă că el însuşi a fost cauza, adică datorită unei Mițva, şi nu fiindcă i-a insuflat Creatorul în inimă ideea şi dorinţa de a îndeplini Mițva, ci pentru că el însuşi a ales aşa. Adevărul este că totul a fost făcut de Creator, dar omul nu poate obţine Providenţa personală dacă nu a obţinut mai întâi principiul recompensei şi pedepsei.