71. Semnificația exilului
„Când Israel sunt în exil, Șchina (Divinitatea) este cu ei”. Aceasta înseamnă că, dacă omul cade într-o coborâre, spiritualitatea este și ea într-o coborâre din cauza lui. Dar, conform regulii, „o Mițva (poruncă) induce o Mițva”, de ce a intrat el într-o coborâre? Răspuns: I se dă o coborâre de sus ca să simtă că este în exil și să ceară milă, să fie izbăvit din exil. Aceasta se numește „izbăvire” și nu poate exista izbăvire dacă, mai întâi, nu există exil.
Ce este exilul? Este starea în care omul se află sub stăpânirea iubirii de sine și nu poate să muncească de dragul Creatorului. Când este considerată exil, iubirea de sine ? Doar atunci când el vrea să iasă de sub acest control pentru că suferă din cauză că nu poate face nimic de dragul Creatorului.
Rezultă că atunci când omul a început să muncească, a trebuit să existe o oarecare plăcere și recompensă pentru care corpul să fie de acord cu această muncă. După aceea, când i s-a permis să vadă că există chestiunea „de dragul Creatorului”, pentru că o Mițva induce o Mițva, și a trebuit să ceară să fie eliberat din exil, atunci el fuge din exil.
Cum fuge el din exil? Spunând că nu va reuși în această muncă. Și atunci, ce face? El se omoară singur, adică părăsește munca și se întoarce la viața corporală, stare considerată a fi, „Cei răi, în viața lor, sunt numiți „morți””.
Rezultă că atunci când ar fi trebuit să ceară izbăvirea din exil, omul fuge din exil și se omoară singur. Aşa cum este scris: „Căile Domnului sunt drepte; cei drepți vor merge pe ele, iar cei nelegiuiți vor da greș în ele”. Cu toate acestea, el ar trebui să meargă deasupra rațiunii.
O coborâre în spiritualitate nu înseamnă că acum omul nu are credință. Mai degrabă, acum trebuie să facă mai multă muncă, iar credința anterioară este considerată o coborâre în comparație cu această muncă.