„Hevruta" - după Lecția 9. Nu există nimeni în afară de El
„Hevruta" - după Lecția 9
„Nu există nimeni în afară de El"
„Nu există nimeni în afară de El” este un articol special. Într-un fel, conține întreaga înțelepciune a Cabalei, dar din perspectiva muncii interioare.
Această înțelepciune nu este altceva decât o succesiune de rădăcini care se revarsă în cascadă prin cauză și consecință,
urmând legi fixe și determinate care se împletesc într-un singur scop înălțat, descris ca
„revelarea divinității Sale creaturilor Sale din această lume”.
Baal HaSulam
Adică, această revelație sau atingere ne conduce la descoperirea faptului că întreaga realitate este o singură forță – că „Nu există nimeni în afară de El”, adică nu există nicio altă forță în lume care să aibă capacitatea de a face ceva împotriva acestei forțe a dăruirii.
Deocamdată, noi nu vedem această realitate, dar tocmai de aceea se numește muncă spirituală – pentru că ni se oferă spațiu pentru dezvoltarea noastră independentă.
Munca interioară
Această muncă interioară este exact ceea ce este descris în detaliu în articolele din Șamati, acolo Baal HaSulam descrie numeroasele situații prin care trecem în timpul progresului nostru de jos în sus.
Să citim articolul și să vedem cum îl putem înțelege. Nu vom citi totul, ci o mare parte din articol - și ne vom opri din loc în loc pentru a ne asigura că înțelegem corect anumite concepte folosite de Baal HaSulam.
Nu există nimeni în afară de El
Este scris: „Nu există nimeni în afară de El“. Aceasta înseamnă că nu există nici o altă forţă în lume care să aibă puterea de a face ceva împotriva Lui. Iar dacă omul descoperă că există lucruri în lume care neagă Orânduirea de Sus, motivul este că aceasta este voia Lui.
Şi este considerată corectare, numită „stânga respinge şi dreapta atrage“, adică ceea ce stânga respinge este considerată corectare. Aceasta înseamnă că există lucruri în lume care, de la început, au fost menite să abată omul de la calea cea dreaptă şi prin care este respins de la Sfinţenie.
Iar beneficiul respingerilor este că, datorită lor, omul primeşte o nevoie şi o dorinţă completă pentru ca Creatorul să îl ajute, fiindcă vede că altfel este pierdut. Nu numai că nu progresează în munca sa, dar vede că regresează, adică nu are puterea să respecte Tora şi Mițvot chiar şi în Lo Lișma (nu pentru Numele Ei). Doar dacă depăşeşte cu adevărat toate obstacolele, mai presus de raţiune, poate să acorde atenţie Torei şi Mițvot. Însă omul nu are întotdeauna putere să treacă peste raţiune, aşa încât este forţat să se abată, Doamne fereşte, de la calea Creatorului, chiar şi în Lo Lișma.
Iar el, care simte mereu că ceea ce este sfărâmat este mai măreţ decât întregul, adică există mai multe coborâri decât ascensiuni, nu vede finalul acestor stări şi crede că va rămâne pentru totdeauna în afara sfinţeniei, întrucât vede că îi este dificil să acorde atenţie Torei, chiar şi într-o mică măsură, dacă nu trece peste raţiune. Dar nu este întotdeauna capabil să o depăşească. Şi care va fi sfârşitul?
Apoi, ajunge la concluzia că nimeni nu îl poate ajuta, cu excepţia Creatorului. Asta îl determină să ceară din adâncul inimii ca Creatorul să îi deschidă ochii şi inima şi să îl aducă, într-adevăr, mai aproape de adeziunea eternă cu El. Aşadar, toate respingerile pe care le-a experimentat au venit de la Creator.
Aici ni se prezintă în câteva propoziții întreaga muncă spirituală.
Este scris: „Nu există nimeni în afară de El”. Aceasta înseamnă că nu există nicio altă forță în lume care să aibă capacitatea de a face ceva împotriva Lui.
Aici Baal HaSulam descrie o stare pe care el însuși și alți cabaliști au atins-o – acum însă, noi nu simțim această stare, nu vedem și nu simțim că totul provine din această forță.
Simțim că acționăm și ne mișcăm independent și că suntem influențați de tot felul de forțe - exact așa cum am studiat în articolul Libertatea.
Deci, cum descoperim de fapt această singură forță?
Baal HaSulam continuă
Dacă omul descoperă că există lucruri în lume care neagă Orânduirea de Sus, motivul este că aceasta este voia Lui.
Adică, așa cum am studiat principiul „beneficiul luminii din întuneric” – înțelegem un lucru din contrastul cu opusul său și, prin urmare, doar atunci când vedem că există lucruri în lume care neagă forța superioară, putem intra într-un proces de corectare.
Linia stângă
Baal HaSulam numește această corecție acțiunea „liniei stângi”:
Şi este considerată corectare, numită „stânga respinge şi dreapta atrage“, adică ceea ce stânga respinge este considerată corectare. Aceasta înseamnă că există lucruri în lume care, de la început, au fost menite să abată omul de la calea cea dreaptă şi prin care este respins de la Sfinţenie.
Iar beneficiul respingerilor este că, datorită lor, omul primeşte o nevoie şi o dorinţă completă pentru ca Creatorul să îl ajute, fiindcă vede că altfel este pierdut. Nu numai că nu progresează în munca sa, dar vede că regresează.
Adică, înainte nu simțeam cât de mult ne lipsește Creatorul, iar acum această lipsă a crescut, și din moment ce înțelegem că totul depinde de dorința noastră, putem vedea mai clar de ce creșterea lipsei este un lucru bun.
Iar el, care simte mereu că ceea ce este sfărâmat este mai măreţ decât întregul, adică există mai multe coborâri decât ascensiuni, nu vede finalul acestor stări şi crede că va rămâne pentru totdeauna în afara sfinţeniei, întrucât vede că îi este dificil să acorde atenţie Torei, chiar şi într-o mică măsură, dacă nu trece peste raţiune. Dar nu este întotdeauna capabil să o depăşească. Şi care va fi sfârşitul?
Apoi, ajunge la concluzia că nimeni nu îl poate ajuta, cu excepţia Creatorului. Asta îl determină să ceară din adâncul inimii ca Creatorul să îi deschidă ochii şi inima şi să îl aducă, într-adevăr, mai aproape de adeziunea eternă cu El. Aşadar, toate respingerile pe care le-a experimentat au venit de la Creator.
Și apoi Baal HaSulam continuă
Acest lucru nu înseamnă că el a greşit sau că nu a avut capacitatea de a le depăşi. Mai degrabă, acelor oameni care doresc cu adevărat să se apropie de Creator şi nu se mulţumesc cu puţin, adică să rămână neştiutori ca nişte copii, li se dă ajutor de Sus, aşa încât să nu poată să spună că mulţumită Creatorului au Tora şi Mițvot şi fapte bune şi ce altceva şi-ar mai putea dori?
Cu alte cuvinte, chiar dacă studiez din cărți autentice și am un mediu propice și aparent tot ce-mi trebuie, tocmai pentru că am tot ce-mi trebuie, pot să accept noi stări, noi situații, astfel încât să pot folosi mai bine mediul înconjurător și să nu mă mulțumesc doar cu faptul că acum pot să mă odihnesc.
Numai cel care are o dorinţă adevărată va primi ajutor de Sus. Şi i se arată în mod constant ce greşeşte în starea lui actuală. Mai precis, i se trimit gânduri şi opinii care sunt împotriva muncii. Asta se întâmplă pentru ca el să îşi dea seama că nu este unit cu Creatorul. Şi, pe măsură ce le depăşeşte, vede că este mai departe de sfinţenie decât alţii, pe care îi simte ca fiind uniţi cu Creatorul.
Pe de altă parte, el are mereu plângeri şi cerinţe şi nu poate înţelege comportamentul Creatorului şi felul în care se poartă cu el. Asta îl doare. De ce nu este unit cu Creatorul? În cele din urmă, ajunge să simtă că nu are deloc parte de sfinţenie.
Deşi uneori primeşte o trezire de Sus care, pentru un timp, îl animă, imediat cade într-o stare de micime. Totuşi, aceasta îl face să înţeleagă că numai Creatorul poate să îl ajute şi să îl aducă, într-adevăr, mai aproape.
Omul trebuie ca întotdeuna să încerce să se unească cu Creatorul, adică să îşi îndrepte toate gândurile asupra Lui. Cu alte cuvinte, chiar dacă este în cea mai rea stare, adică mai jos de atât nu poate cădea, el nu trebuie să părăsească domeniul Lui, şi anume să creadă că există o altă putere care îl împiedică să intre în sfinţenie şi care i-ar putea face bine sau rău.
Asta înseamnă că omul nu trebuie să creadă că puterea Sitra Ahra (cealaltă parte) este cea care nu-i permite să facă fapte bune şi să urmeze căile Creatorului. Dimpotrivă, totul este făcut de Creator.
Ce facem acum cu aceste cunoștințe?
Baal HaSulam continuă, explicând că trebuie să învățăm să ne bucurăm de aceste stări, deoarece ele vin de sus - ceea ce înseamnă că, dacă acum am pierdut gustul pentru muncă, nu este așa pentru că sunt rău, ci deoarece Creatorul îmi oferă mai multe oportunități de a crește, ceea ce înseamnă că ar trebui să fiu fericit că forța superioară încearcă să mă apropie.
Într-un alt articol, el scrie:
„el vede că există mulți oameni în lume cărora nu li s-a dat puterea de a face lucrarea sfântă nici măcar în cel mai simplu mod, chiar și fără intenție și în Lo Lișma [nu pentru ea], chiar și în Lo Lișma din Lo Lișma, nici măcar în pregătirea pregătirii veșmintelor de Kdușa [sfințenie], dar lui i s-a dat dorința și gândul de a face, din când în când, munca interioară, chiar și în cel mai simplu mod posibil; dacă omul poate aprecia importanța acestui lucru, în funcție de importanța pe care o atribuie lucrării sfinte, în aceeași măsură ar trebui să laude și să mulțumească pentru aceasta.”
Adică toate aceste situații sunt un dar și putem învăța să le folosim la maximum.
Întrebări și răspunsuri
Atelier
Cum să căutăm mereu să detectăm acțiunea acestei forțe superioare - astfel încât să putem ajunge la „Nu există nimeni în afară de El”?