Întâlnire locală

„Libertatea"

Săptămâna aceasta continuăm să studiem clarificările lui Baal HaSulam cu privire la libertatea de alegere.

Așa cum am menționat anterior, Baal HaSulam a scris pe larg pentru a ajuta studenții să atingă scopul creației - atingerea echivalenței formei cu calitățile Creatorului (iubire și dăruire). Săptămâna aceasta citim despre alegerea mediului potrivit.

În cadrul întâlnirii locale, vom citi câteva extrase din articol și apoi vom încerca să înțelegem textul, după care vom citi din nou și vom discuta împreună pe marginea subiectelor.

De asemenea, avem clipuri cu Rav Dr. Michael Laitman care aduc clarificări importante acestui articol.

În plus, vom face un atelier sau două pe tema „Cursului pentru grupurile de zece".

Mai întâi, o scurtă recapitulare a săptămânii trecute.

Cei patru factori

• Conform cu Baal HaSulam, realitatea este împărțită în patru factori.
• Acești factori influențează în mod diferit persoana.
• Fiecare persoană este influențată de „sursa" sa („materia primă", fundația) și de modul în care se dezvoltă ea.
• O persoană nu poate decide nimic cu privire la sursa sa sau la dezvoltarea ei.
• Sursa este substanța primară, neschimbătoare: dorința de a primi.

Al doilea factor

• Modul în care sursa se dezvoltă de la sine - păstrând specia de bază prin toate schimbările prin care trece.
• Acești doi factori (sursa și dezvoltarea sa) funcționează independent.
• Ele preced persoana, îi definesc existența, ea este creată de acești factori.

Al treilea și al patrulea factor

• Al treilea factor: Influența mediului intern - factori care se conectează cu sursa și adaugă calități noi.
• Al patrulea factor: Influența elementelor externe străine - cum ar fi vecinii și societatea înconjurătoare.

Libera alegere

• Conform cu Baal HaSulam, omul nu are liberă alegere.
• Dacă ar fi avut, situația lui ar fi fost și mai rea.
• În articolul „Libertatea", este clarificat pas cu pas punctul de liberă alegere.
• Înțelegerea punctului de liberă alegere ne permite să gestionăm corect viața fizică și spirituală.

Pasul următor

• Vom continua să clarificăm cei patru factori:
  • Doi interni: fundația și dezvoltarea sa.
  • Doi externi: mediul și dezvoltarea acestuia.
• Prin aceștia, va deveni clară situația noastră.
• Vom identifica unde se află fisura îngustă - mica acțiune care ne permite să trăim liber.

„Libertatea"

Rav Yehuda Așlag, Baal HaSulam

POSESIUNILE EREDITARE

Primul factor este sursa, care este materia primă. Omul este creat existență din existență, adică din mințile părinților săi. Astfel, într-o anumită măsură, e ca și cum ai copia dintr-o carte în altă carte. Asta înseamnă că aproape toate chestiunile care au fost acceptate și obținute în părinți și în strămoși sunt copiate și aici.

Dar diferența este că ele sunt în formă abstractă, la fel ca grâul semănat care nu e pregătit de încolțire decât după ce a putrezit și și-a lepădat forma anterioară. La fel stau lucrurile și cu picătura de spermă din care se naște omul: în ea nu e nimic din formele strămoșilor săi, ci doar o forță abstractă.

Căci ideile care la strămoșii săi erau concepte, în el s-au transformat în simple tendințe, numite „instincte” sau „obiceiuri”, atunci când nu știe de ce face ceea ce face. De fapt, acestea sunt forțele ascunse pe care le-a moștenit de la strămoșii săi, astfel încât nu numai posesiunile materiale ne vin prin moștenire de la strămoșii noștri, ci și posesiunile spirituale și toate conceptele în care s-au angajat părinții noștri ne vin prin moștenire, din generație în generație.

Și de aici vin nenumăratele tendințe pe care le vedem la oameni, cum ar fi tendința de a crede sau de a critica, tendința de a se mulțumi cu viața materială sau de a dori numai perfecțiunea morală și spirituală, de a disprețui o viață fără valoare, de a fi zgârcit, darnic, insolent sau timid.

Toate aceste imagini care apar în oameni nu sunt proprietatea lor, pe care au dobândit-o ei, ci doar moștenirea care le-a fost dată de strămoșii lor. Se știe că există un loc special în creier unde se strâng aceste moșteniri. Se numește „medulla oblongata” (creierul alungit), sau „subconștientul” – și toate tendințele apar acolo.

Dar deoarece conceptele strămoșilor noștri, dobândite prin experiențele lor, au devenit în noi simple tendințe, ele sunt considerate la fel ca grâul semănat, care s-a dezbrăcat de forma sa anterioară și a rămas gol, având doar forțe potențiale, potrivite să primească forme noi. În ceea ce ne privește, aceste tendințe vor îmbrăca forma unor concepte. Aceasta se consideră a fi materia primă, fiind primul factor, numit „sursă”. În ea se află toate forțele tendințelor unice pe care le-a moștenit de la părinții săi, care sunt definite ca „moștenire ancestrală”.

Rețineți că unele din aceste tendințe vin într-o formă negativă, fiind opuse acelora care au fost în strămoșii săi. De aceea s-a spus, „Tot ce este ascuns în inima tatălui apare în mod deschis în fiu”.

Motivul este că sursa se dezbracă de forma sa anterioară, pentru a prelua o formă nouă. Ca urmare, ea este pregătită să piardă formele conceptelor strămoșilor săi, așa cum grâul care putrezește în pământ pierde forma care a existat în el. Cu toate acestea, procesul depinde și de ceilalți trei factori, așa cum am scris mai sus.

Discuție deschisă

Care este impresia ta până acum?

Cum putem beneficia de pe urma studiului împreună?

INFLUENȚA MEDIULUI

Al doilea factor este un comportament neschimbător, direct, de cauză și efect, care are legătură cu atributul propriu sursei. Adică, așa cum am clarificat cu grâul care putrezește în pământ, mediul în care se află sursa, cum ar fi solul, mineralele și ploaia, aerul și soarele influențează semănatul printr-un lanț lung de cauză și efect, în cadrul unui proces de durată și treptat, stare după stare, până la coacere.

Iar acea sursă își reia forma anterioară, forma grâului, dar este diferită în ceea ce privește calitatea și cantitatea. Sub aspectul său general, ea rămâne complet neschimbată; astfel, nu va crește nici orz și nici ovăz din ea. Dar sub aspectul său particular, ea se schimbă în ceea ce privește cantitatea – căci dintr-un singur spic apar zece sau douăzeci de spice – și în ceea ce privește calitatea, căci acestea sunt mai bune sau mai rele decât forma anterioară a grâului.

La fel este și aici: omul, ca „sursă”, este plasat într-un mediu, adică în societate. Și în mod necesar este influențat de aceasta, la fel cum este influențat grâul de mediul său, căci sursa este doar o formă brută. Astfel, prin contactul permanent cu mediul și cu societatea, el este treptat impresionat de acestea, printr-un lanț de stări consecutive, una după alta, sub formă de cauză și efect.

Atunci tendințele incluse în sursa sa se schimbă și iau forma conceptelor. De exemplu, dacă cineva moștenește de la strămoșii săi o tendință de zgârcenie, pe măsură ce crește, își construiește concepte și idei care îl duc la concluzia decisivă că e bine ca o persoană să fie zgârcită. Astfel, deși tatăl a fost generos, el ar putea să moștenească de la el tendința negativă – de a fi zgârcit, căci absența este o moștenire, la fel ca prezența.

Sau, dacă moștenește de la strămoșii săi o tendință de a fi deschis la minte, își construiește concepte și trage din ele concluzii că e bine ca omul să fie deschis la minte. Dar unde găsește el aceste fraze și aceste motive? Individul le ia pe toate din mediul său, în mod inconștient, căci ceilalți îi transmit punctele lor de vedere și ceea ce le place, sub formă de cauză și efect și în mod treptat.

Ca urmare, omul le consideră a fi posesiunea lui personală, pe care a dobândit-o prin gândirea sa liberă. Dar și aici, la fel ca în cazul grâului, există o parte neschimbătoare, a sursei, care este aceea că, în cele din urmă, tendințele pe care le-a moștenit rămân la fel cum erau la strămoșii săi. Și aceasta se numește „al doilea factor”.

Clipuri

Referitor la iubirea prietenilor

1.Nevoia de iubire pentru prieteni.

2.Care este motivul pentru care am ales special aceşti prieteni și de ce m-au ales prietenii pe mine?

3.Trebuie ca fiecare prieten să-şi dezvăluie iubirea pentru societate, sau este de ajuns să simtă iubirea în inima lui şi să practice iubirea pentru prieteni pe ascuns, să nu fie nevoie să arate deschis ce este în inima lui?

 Este ştiut că discreția este un lucru mare. Dar, de asemenea, putem spune şi opusul – că omul trebuie să-şi dezvăluie iubirea din inimă faţă de prieteni, fiindcă, prin dezvăluirea ei, el trezeşte inimile lor faţă de ceilalţi prieteni, astfel încât și ei să simtă că fiecare dintre ei practică iubirea de prieteni. Ceea ce se câştigă de aici este că, în acest fel, el dobândeşte puterea de a practica iubirea de prieteni cu mai multă convingere, deoarece forţa de a iubi a fiecăruia este integrată în toți ceilalți. 

Așadar, dacă omul are o singură forţă de a practica iubirea de prieteni, iar grupul este format din zece membri, atunci el este integrat din zece forţe care înţeleg că este necesar să se angajeze în iubirea pentru prieteni. Însă, dacă oricare dintre ei nu arată grupului că practică iubirea pentru prieteni, atunci, acestuia îi lipseşte forţa grupului.

Este aşa, pentru că e foarte dificil să-şi judece cineva prietenul într-un mod favorabil. Fiecare crede că el este virtuos şi că doar el este angajat în iubirea pentru prieteni. În această stare, respectivul are foarte puţină forţă să practice iubirea pentru alţii. De aceea, această muncă trebuie anume făcută la vedere şi nu în mod ascuns.

Dar, acesta trebuie întotdeauna să-şi reamintească scopul societății. Altfel, corpul tinde să înceţoşeze scopul fiindcă trupul are întotdeauna grijă de propria lui satisfacere. Trebuie să ne amintim că grupul a fost întemeiat exclusiv pe baza obţinerii iubirii pentru ceilalți, iar aceasta va fi trambulina pentru iubirea de Creator.

Aceasta este obţinută tocmai spunând că un individ are nevoie de o societate pentru a fi capabil să dăruiască prietenului său fără nicio recompensă. Cu alte cuvinte, el nu are nevoie de o societate pentru ca aceasta să-i ofere asistenţă şi daruri care îi vor umple vasele de primire ale corpului. O asemenea societate este construită pe iubirea de sine şi determină doar dezvoltarea vaselor sale de primire, fiindcă el vede că are acum posibilitatea de a obţine mai multe posesiuni, prin prietenul său care îl sprijină să obţină venituri corporale.

În schimb, noi trebuie să ne amintim că societatea a fost stabilită pe baza iubirii pentru ceilalţi, astfel încât fiecare membru să primească de la grup iubirea pentru ceilalţi şi repulsia faţă de sine. Şi, văzând că prietenul său face eforturi să se anuleze pe sine şi să-i iubească pe ceilalţi, acest lucru va permite fiecăruia să se integreze în intenţiile prietenilor lui.

Astfel, dacă societatea e alcătuită, de exemplu, din zece membri, fiecare va avea zece forţe de practicare a auto anulării, urii faţă de sine şi iubirii pentru ceilalţi. Altfel, omul rămâne doar cu o singură forţă de iubire pentru ceilalţi, fiindcă nu vede că prietenii lui o practică, deoarece ei practică iubirea pentru ceilalţi pe ascuns. Mai mult de atât, prietenii îl fac să-şi piardă forța dorinţei de a merge pe calea iubirii faţă de ceilalţi. În această stare, el învaţă din acţiunile lor şi cade sub dominaţia iubirii de sine.

4.Trebuie ca fiecare să cunoască nevoile prietenului său, specifice fiecărui prieten, astfel încât să ştie cum poate să le împlinească, sau este de ajuns să practice în general iubirea pentru prieteni?

Clipuri

Întrebări pentru atelier

1) De ce, prin iubirea prietenilor se poate atinge scopul creației?

2) „Iubirea este totuși ceva care este dat inimii, iar inima, prin natura sa, nu este de acord cu ea" - așadar, ce putem face pentru a ne iubi prietenii? Cum se exprimă ajutorul nostru reciproc, în grupul de zece, astfel încât, împreună, să ajungem cu toții la iubirea de prieteni?

Ne vedem săptămâna viitoare